Orasul multicultural Timisoara sta foarte prost la capitolul vestigii descoperite in subteran si puse in valoare, desi de-a lungul anilor s-au dezgropat foarte multe secrete din istoria capitalei Banatului. Acestea nu prea pot fi insa scoase la lumina asa cum ar trebui, atat din dezinteres, cat si din pricina faptului ca orasul din subteran a fost, la acea vreme, construit mai mult din lemn si ar fi dificila conservarea lui.
Daca in alte orase atat din tara, cat si din strainatate, cum ar fi Bucuresti sau Bruxelles, autoritatile au scos la iveala comorile gasite de arheologi, acoperindu-le cu sticla pentru a fi vazute de turisti, la Timisoara, multe dintre ele stau inchise la Muzeul Banatului, unde in prezent nu prea pot fi vizitate, muzeul aflandu-se in lucrari de renovare.
In 2006, cand muncitorii care au sapat la linia cale de tramvai din Piata Libertatii au gasit mai multe monede de argint, precum si doua strazi din perioada turceasca, resturi de fundatii de casa, dar si un cimitir de rit musulman, s-a discutat despre un proiect asemanator si la Timisoara, insa nu a fost posibila punerea lui in practica.
„Sunt vibratii mari acolo, iar structura descoperita a fost una din lemn, asa se construiau fundatiile la acea vreme. Nu vad cum se putea conserva acolo, mai ales ca trece si tramvaiul si vibreaza strazile“, ne-a spus arheologul Dan Leopold Ciubotaru, directorul Muzeului Banatului din Timisoara.
Potrivit acestuia, una dintre cele mai importante descoperiri din capitala Banatului zace chiar in curtea Castelului Huniade, acolo unde functioneaza in prezent muzeul. Este vorba despre castelul medieval, in jurul caruia s-a construit, de fapt, Huniade. Vestigii s-au mai gasit in Timisoara si in Piata 700, dar si la fortificatia austriaca in zona Marasti. Bastionul este iarasi un exemplu demn de luat in seama.
„Descoperim multe materiale care tin de Epoca Medievala si de perioada mai moderna. Sporadic, mai apar si resturi preistorice. Gasim mai multe resturi, deoarece orasul, la cucerire, a fost lovit violent si bombardat“, ne-a mai spus Ciubotaru.
S-a facut o imagine gresita despre istoria Timisoarei
Potrivit acestuia, sapaturile sunt foarte importante, deoarece numai asa putem afla adevarata istorie a Timisoarei. In opinia sa, ceea ce se stie astazi despre orasul trecut nu este suta la suta adevarat.
„Este formata o imagine destul de gresita despre cum a evoluat orasul din cauza unor stampe de epoca care il descriu altfel decat a fost in realitate, dupa un model facut de cineva care nici n-a dat pe aici. Este un punct de vedere cum ca totul a fost foarte inapoiat si gresit inainte de secolul XVIII, ceea ce nu e adevarat. Lucrurile astea pot fi scoase la lumina doar arheologic“, a completat arheologul.
El crede ca Timisoara este un loc in care se poate dezvolta un centru de cercetare medievala, dar nu exista suficienti specialisti.
Cat despre viitoarele descoperiri, Primaria Timisoara lucreaza in prezent la un proiect de reabilitare a Pietei Unirii si a strazilor din jur, de sub care cu siguranta se vor dezgropa momente medievale. Aici se pot gasi santuri si ziduri de aparare, dar zona este foarte mlastinoasa si, cel mai probabil, va intarzia lucrarile de refacere a zonei cetate. Pe strada Lucian Blaga, precum si in Piata Libertatii sau in curtea Garnizoanei, daca s-ar face sapaturi, s-ar scoate la lumina resturi din orasul medieval, esentiale pentru ca specialistii sa-si dea seama cum arata, de fapt, Timisoara in secolele XIV – XVIII.