Afacere periculoasa: mansardele Timisoarei se pot prabusi chiar si la un vant mai puternic

TIMISOARA. In ultimii trei ani, numarul mansardelor de pe blocurile Timisoarei a crescut ingrijorator. Constructiile nu sunt facute cu materiale de cea mai buna calitate, fiind extrem de vulnerabile la eventuale cutremure.

Daca in 2010, in Timisoara erau construite putin peste 120 de mansarde, in prezent numarul acestora a ajuns la aproape 400. De ce atata interes pentru mansardarea unora dintre miile de blocuri ale orasului? Aceste constructii sunt foarte avantajoase atat pentru intreprinzatori, cat si pentru cumparatori, fiind considerate cele mai rentabile oferte de pe piata imobiliara, datorita preturilor accesibile. Specialistii spun ca, in majoritatea cazurilor, cumparatorul isi asuma un risc, daca ne gandim la rezistenta apartamentului pe care il achizitioneaza. Mansardele nu sunt facute tocmai cu materiale de cea mai buna calitate, fiind extrem de vulnerabile la eventuale cutremure. Totusi, apartamentele amenajate, in general, deasupra imobilelor cu patru etaje intra foarte usor in Programul Prima Casa, program accesat de tot mai multi tineri din Timisoara. Aflati in continuare cat de bine a functionat ”afacerea mansardelor” in capitala Banatului si cine sufera de pe urma ei.

Profit pentru constructori

Daca este sa ne luam dupa statisticile Primariei Timisoara, avem 387 de mansarde noi, iar la o medie de trei apartamente pe fiecare scara si un pret corect de circa 35.000 de euro pe apartament – in conditiile in care un apartament de trei camere intr-o mansarda este cam 37.000 de euro in aceasta perioada – rezulta ca in Timisoara s-au construit in acest regim nu mai putin de 1.161 de apartamente noi, pentru care s-a platit peste 40 de milioane de euro. Proportiile afacerii cresc considerabil, mai ales daca in urma mansardarii unui bloc cu mai multe scari pot fi amenajate chiar si zece apartamente. O afacere profitabila, mai ales pentru constructori, care sunt considerati mai degraba investitori.

Pentru ridicarea unei mansarde, constructorul face o intelegere cu asociatia de proprietari, desi ar trebui sa o faca cu toti proprietarii, pentru ca pentru eliberarea unei autorizatii de constructie de mansarda este nevoie de semnatura tuturor celor inscrisi in Cartea Funciara a unei locuinte, spun reprezentantii Inspectoratului de Stat in Constructii din Timis, conform Legii locuintei. Numai ca la noi, in schimbul anveloparii blocului, a renovarii casei scarii sau a altor lucrari, locatarii cedeaza terasa sau spalatoria, de unde se incepe cu constructia mansardei. La Timisoara este interzisa constructia prin spalatorie, HCL 141 din 2007 spune ca mansarda trebuie sa fie ridicata direct din casa scarii comuna. In conditiile in care constructorul se intelege cu asociatia de proprietari, problema se rezolva insa mai usor. Daca apare un singur locatar nemultumit, lucrurile se complica.

Asadar, vanzarea terasei de pe bloc unde se ridica viitoarea mansarda trebuie sa se faca prin acordul individual al fiecarui proprietar, exprimat personal la notar. Cand nu mergea varianta aceasta, constructorii isi faceau drum pana la Oradea, unde notarii legalizau ”acordul prin tabel”.

Mansardele si… vremea

inainte sa faca rost de autorizatia de constructie necesara, firmele executante de mansarde au nevoie de o expertiza care sa spuna ca blocul vizat poate sustine o asemenea constructie, ce poate fi usor confundata cu un etaj. Apoi depun documentatia necesara la Primaria Timisoara si obtin autorizatia de constructie de la Directia de Urbanism. Se apuca mai apoi de treaba, sub supervizarea unui diriginte de santier.

”Este obligatia proiectantului sa vada daca proiectul rezista si daca blocul sustine mansarda. Dirigintele de santier trebuie sa-i verifice in timpul constructiei. Scrie foarte clar in lege, noi verificam daca totul s-a facut conform autorizatiei si proiectului, la receptie, dar exista lucrari care pot fi ascunse, nu putem verifica grosimea peretilor, pe care numai dirigintele de santier le stie”, explica Sorin Ciurariu, arhitectul sef al Timisoarei. In toti anii in care a lucrat ca arhitect in cadrul Primariei Timisoara, Ciurariu n-a intalnit niciun caz de mansardare in care sa se faca si consolidarea vreunui bloc.

Asadar, problema rezistentei apartamentelor din mansarde este cunoscuta. Dan Rau, seful Observatorului Seismologic din Timisoara, recunoaste si el ca a urmarit indeaproape acest subiect si considera ca mansardele Timisoarei sunt sensibile chiar si la un banal vant puternic.

”Important este un lucru: probabilitatea unui cutremur exista, Banatul este a doua zona seismica a Romaniei, ca ne place, ca nu ne place. Se poate produce oricand un cutremur de mica magnitudine si mica intensitate. Altele sunt problemele acolo, am urmarit mansardarile astea. Cred ca chiar si o rafala de vant puternica ar putea fi periculoasa, atata vreme cat sunt facute ilegal, nu se stie nimic. De multe ori diferenta intre documentatie si situatia in teren este foarte mare, depinde de constiinta dirigintilor de santier si a constructorilor, dar atata timp cat cel care construieste nu va locui niciodata acolo, este avantajul lui sa faca cat mai ieftin”, explica seismologul Dan Rau (foto). Aceasta este si parerea sefului Oficiului de Cadastru din Timis.

“Sunt numeroase cazuri de mansarde in care s-au depasit cu mult limitele proiectului si ale autorizatiei de constructie. Practic, in loc de mansarda, s-a ridicat un etaj si o mansarda. Aceste constructii ilegale – care in mod ciudat nu au fost sesizate niciodata de catre inspectorii de zona ai Primariei, desi ei trebuie sa verifice daca constructia este conforma cu proiectul – afecteaza in mod periculos rezistenta blocurilor. Practic, toate calculele de rezistenta ale specialistilor, in baza carora s-au eliberat autorizatiile de constructie, au fost date peste cap, iar cladirea a devenit extrem de expusa la cutremure, chiar de joasa magnitudine. Va dati seama, in conditiile in care, in loc de trei apartamente, se construiesc sase sau sapte, totul se incarca si apasa pe apartamentele de la etajele inferioare. E vorba despre tone bune! Notarii care au facut subapartamentarea si au parafat documentele pentru intabularea constructiei – majoritatea din Oradea, ca acolo se rezolva aceste probleme, dupa ce notarii din Timisoara au sesizat ilegalitatea procedurii – sunt autorii morali ai eventualelor nenorociri ce se pot intampla”, atrage atentia Costin Chirculescu, de la OCPI Timis, registratorul care a descoperit mai multe falsuri in afacerea mansardelor.

Cert este ca ultimul cutremur simtit in zona Timisoarei a fost in luna ianuarie a anului trecut. A avut cam 3,5 grade pe Scara Richter si s-a simtit mai mult la Chisoda.

Toata ideea amenajarii de mansarde in Timisoara a pornit in urma cu mai multi ani. Principalul motiv? Sa se deschida o piata spre locuinte mai ieftine care sa fie accesibile mai mult pentru tineri. Hotararea de consiliu local adoptata in 2007 spune foarte clar ca mansardele nu pot depasi cota maxima de 4,30 metri in inaltime. Dar constructorii pot ridica foarte usor inca un etaj: asa au aparut mansardele inalte.

”Exista tendinta de a schimba destinatia apartamentelor de la parter din locuinte in spatii cu alta destinatie, atunci cu mansardarile cantitatea de apartamente ramanea constanta. Acesta a fost targetul nostru, dar si aspectul blocurilor. Din sutele de autorizatii, nu mai mult de zece exemple as putea sa spun ca se incadreaza. Ne bazam pe faptul ca toata lumea si-a facut bine treaba”, a conchis Sorin Ciurariu.

Si Inspectoratul de Stat in Constructii Timis are un cuvant de spus in aceasta problema. ICS intervine dupa ce constructorul obtine autorizatia si se apuca de treaba.

”In momentul in care se anunta o lucrare pe baza unei autorizatii, exista obligativitatea investitorului sa anunte inceperea lucrarilor la autoritatea publica locala si la Inspectia de stat in constructii. Se prezinta niste documente printre care si unul care se numeste program de control al calitatii lucrarilor proiectat in executie. Acest program este propus de catre proiectant, este discutat de Inspectia de stat in constructii si este acceptat sau nu”, explica Ion Constantin (foto), directorul ICS Timis.

Asadar, specialistii de la ICS decid daca un constructor poate face o lucrare sau nu pana la capat. intrebat daca au existat cazuri in care au fost sistate lucrarile, Ion Constantin a raspuns ”Am destule cazuri”. ”Noi suntem solicitati pentru o atestare neutra. In momentul in care atestam o structura de rezistenta, atunci este o structura autorizata”, a conchis Ion Constantin. Pot exista cazuri in care atestarea de la Inspectorat sa fie negativa, moment in care constructorul trebuie sa remedieze problemele pentru ca totul sa fie in regula. Potrivit sefului ICS Timis, in 2012 au fost date doua amenzi de cate 30.000 de lei pentru inceperea a doua lucrari fara autorizatie de constructie.

Amenintari si o masina incendiata

De la sfarsitul lunii trecute, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI) Timis se afla in centrul unui scandal de proportii, dupa ce unul dintre registratorii institutiei a sesizat faptul ca mai multe mansarde construite in Timisoara au fost intabulate cu acte false. Ancheta declansata in cadrul institutiei a scos la iveala faptul ca documentele din dosarele a 17 mansarde au fost falsificate prin utilizarea unei stampile contrafacute a Primariei Timisoara, dar si prin imitarea unor semnaturi.

„Totul a inceput dupa ce o persoana a solicitat un extras de CF pentru o mansarda, iar constructia respectiva nu a fost depistata in sistemul nostru informatic. La o scurta verificare, am constatat ca exista mai multe dosare ce contin documente falsificate si am anuntat conducerea institutiei. Prima masura care s-a luat a fost blocarea intabularii de mansarde, pana la finalizarea anchetei, ceea ce a declansat o serie de amenintari din partea oamenilor de afaceri care au investit multi bani in acest gen de constructii. Mi s-a spus ca, mort sau viu tot voi semna actele, iar ca avertisment, in noaptea de 9 spre 10  martie, persoane necunoscute mi-au incendiat masina cu un cocktail Molotov. Am facut plangeri la Politie si Parchet, in care am aratat ca, cu cateva ore inainte de incident, o anumita persoana cu interese mari in afacerile cu mansarde m-a pus in garda ca mi se vor intampla lucruri grave. Oricum, aceste amenintari nu ma sperie, voi merge pana la capat”, ne-a declarat Costin Chirculescu, angajatul OCPI Timis care a descoperit primele falsuri.

Ancheta interna a stabilit ca angajatii implicati in falsificarea documentelor de mansarde sunt Rotar Loredana Alina, Ovidiu Saman, Rosu Dan Catalin si Sarbu Mihai.
„Pot sa va spun ca ancheta noastra s-a finalizat, trei angajati au fost destituiti, iar unul si-a dat singur demisia. Faptele angajatilor nostri sunt grave, la trei dintre ei le-am facut si plangeri penale, iar procurorii vor ancheta aceste cazuri de falsuri”, a declarat directorul ANCPI, Arthur Marius Ursu.

Scandalul mansardelor din anul 2010

Un alt scandal pornit de la mansardele Timisoarei a fost declansat, in ianuarie 2010, de avocatul carasean Teofil Drugarin, care se suspendase din profesie si se ocupa cu ridicarea de mansarde in Timisoara. Atunci, Drugarin l-a reclamat la Parchet pe secretarul Primariei Timisoara, Ioan Cojocari (foto), ca pretinde mita pentru a elibera autorizatiile de constructie la mansarde.

„Invinuita mi-a spus ca o mare parte din bani sunt pentru seful ei, domnul Cojocari Ioan si ca nimeni nu primeste asa repede autorizatii, motivand ca juristul-sef Cojocari este artist in a incurca pe cine doresete. In 17.04.2008, in jurul pranzului, am fost pe teren si s-a facut constatarea si terminarea etapei de teren. In aceeasi zi, invinuita a intocmit procesul verbal, iar dupa program am asteptat la ea acasa, in sufragerie, unde am primit o cafea si autorizatia de functionare pentru care am platit 5.000 de euro”, a precizat la vremea respectiva Teofil Drugarin, referindu-se la “intermediara” lui Cojocari, Ligia Balanescu.

Desi procurorul de caz, Dan Paulet, a declansat urmarirea penala in dosarul mansardelor, pana la urma tot scandalul s-a finalizat cu amendarea penala a secretarului Primariei Timisoara, pe care acesta a contestat-o in instanta.

Autori: Roxana Deaconescu, Gheorghe Ilas