Apa, un lux pentru multi dintre timisoreni? Consumul s-a injumatatit, oamenii prefera sa-si faca aprovizionarea direct de la fantanile din oras

TIMISOARA. Criza economica afecteza intr-un mod radical viata timisorenilor. In conditiile in care pretul alimentelor este intr-o continua crestere, timisorenii fac economii pe toate planurile. Pentru multi dintre ei, chiar si apa a devenit un lux. Din anul 1999, consumul de apa mediu zilnic a scazut cu mai mult de 50%.

Astfel, daca in anul 1999 consumul mediu zilnic era de 269 litri/om, in 2011 consumul zilnic a scazut pana la 115 litri/om. Odata cu introducerea contorizarii apei in apartamentele timisorenilor, acestia au inceput sa devina mult mai precauti si spun ca inchid apa de la robinet atunci cand se barbieresc, cand se spala pe dinti sau aduc apa chiar si de la fantanile publice, in timp ce proprietarii de case, din ratiuni economice, si-au forat fantani proprii.

Acest fenomen are loc in conditiile in care timisorenii beneficiaza de cele mai mici preturi la apa din tara. Un consum redus de apa are si o serie de efecte negative. Sute de timisoreni se plang de miasmele neplacute care razbat din reteaua de canalizare. Cititi contextul in care apa a devenit un lux pentru locuitorii de pe malurile Begai!

Timisorenii si-au injumatatit consumul de apa din reteaua publica, ca efect al economiilor drastice pe timp de criza. Pentru a scapa de plata facturilor la apa, o parte dintre timisorenii care locuiesc „la curte” si-au forat fantani proprii

Timisoara are o retea formata din 92 de fantani publice, la care timisorenii apeleaza cu incredere ori de cate ori au nevoie de apa de baut, sa-si spele mainile, covoarele sau, de ce nu, sa se spele ca sa faca economie la apa de la robinet.

Acestea sunt insa doar fantanile ce se afla in patrimoniul Primariei Timisoara si au apa potabila. In calcul nu intra si cele din curtile oamenilor, care sunt iarasi de ordinul sutelor. Cele aproape 100 de fantani au fost executate in ultimii 15 ani, pe vremea Administratiei Ciuhandu. Au fost puse in toate cartierele orasului, cea mai veche fiind cea din Piata Unirii, care a fost sapata in anul 1971.

Ultima fantana publica cu apa potabila realizata in Timisoara, in anul 2008, a costat circa 20.000 de lei, in pret intrand forajul, caminul fantanii si postamentul echipamentelor. Toate cele 92 sunt functionale, iar daca apa din vreuna nu mai corespunde parametrilor de calitate se iau masurile necesare pentru dezinfectia fantanii. Monitorizarile se fac de trei ori pe an, de catre Directia de Sanatate Publica. De cele mai multe ori, se utilizeaza filtre prin care se deferizeaza si demagnetizeaza apa, scotandu-se Fierul si Manganul in exces din ea.

S-au pus astfel de filtre la fantanile de pe strazile Macilor, Gheorghe Baritiu, Park Petofi, Podgoriei, Polona, Lamaitei, Chisodei, Bujorilor, Musicescu, Intrarea Doinei, din parcul Rozelor si din Piata Unirii, ne-a spus Marius Onetiu, seful Serviciului de Apa-Canal din cadrul Primariei Timisoara. Toate cele 92 de fantani sunt administrate de specialistii Biroului Hidrotehnic din cadrul Directiei Tehnice a Primariei Timisoara. In prezent, reprezentantii municipalitatii pregatesc licitatia pentru desemnarea unei firme care sa se ocupe de intretinerea si reparatiile acestor fantani.

Economia de apa, un obicei in plina consacrare!

Cea mai semnificativa scadere a consumului de apa in Timisoara a avut loc intre anii 1999 – 2002, insa acest indicator al civilizatiei citadine continua sa fie intr-o continua descrestere si in momentul de fata. Potrivit reprezentantilor societatii Aquatim, in anul 1999 consumul mediu zilnic era de 269 l/om, in 2002 s-a ajuns la 142 de l/om, pentru ca in 2011 consumul sa fie de 115 l/om.

Timisorenii sustin ca au inceput sa consume apa in mod rational, fara a face pagube. Unii dintre ei inchid robinetul in timp ce fac dus sau se barbieresc, altii isi pun apa in pahar cand se spala pe dinti sau, in goana nebuna dupa reducerea facturii, isi umplu zeci de bidoane de la fantanile publice. Mai mult, o parte dintre cei ce locuiesc la casa, si-au facut propriile fantani…

„Locuiesc la casa si de vreo doi ani mi-am facut fantana in curte. Folosim apa de la conducta numai pentru casa, pentru gatit, cand facem baie si in rest folosim de la fantana. Am hidrofor, in urma cu doi ani am platit 10 milioane pentru fantana si pe hidrofor, ori inainte plateam peste un milion de lei pe luna pentru apa. Va dati seama cat se consuma in gradina, cu spalatul. Am zis ca asa fac economii si se fac economii mari. Acum platim 300-400 de lei pe luna”, spune Nichita Valceleanu, in timp ce o alta timisoreanca atenta la facturi recunoaste ca toata familia a intrat intr-un proces de economisire maxima.

“Suntem o familie mai economa si cu prudenta folosim apa si la gradina si nu imi amintesc o perioada din viata mea in care sa ne fi rasfatat cu consumul de apa. Reducerea se face din bun-simt. De exemplu, daca aud ca e seceta la televizor, automat cand ud gradina nu las asa ore intregi…pazesc proprietatea.. La dus… nu sunt persoana care sa stau foarte mult, stau normal, 5-10 minute. Daca traiesti in mod civilizat si te uiti in jur la cei care nu au foarte multe posibilitati, atunci nu e greu. E o normalitate”, ne-a declarat Constanta Marcu.

“Economii la apa, cam greu sa faci, dar daca e vorba de bani, la cat e de greu acuma, esti nevoit! Mai inchidem din robinet, nu udam florile la fel de des, gasim noi o modalitate ca sa facem o economie. Cand ma spal pe dinti inchid robinetul, pun apa in cana si nu las robinetul sa curga asa intr-una. Pentru baut aduc apa de la pompa, sigur cateodata la mancare consider ca e mai buna si uneori se gaseste si clor in apa de la robinet si atunci facem economie”, spune si Ecaterina Tuturilov.

Un alt timisorean, Vali Boga, recunoaste ca aduce apa pentru consumul casnic de la fantanile publice: „Economii am facut intotdeauna. Consumam mai putina apa. Nu mai spalam pe jos prin curte la fel de des. Numai strictul necesar. La dus se poate face economie. Consumi mai putin. Cand te dai cu sapun inchizi robinetul. Aduc apa de la fantana. Mai ales apa de la fantana pentru mancare!”.

Un element important pentru ca timisorenii sa poata face economii la apa a fost decizia Aquatim de a contoriza consumul de apa la nivel de bransament, iar mai apoi la nivel de apartament, sustin reprezentantii Aquatim.

“Odata cu introducerea contorizarii in Timisoara la nivelul anului 1999 cand noi am inceput, consumul a scazut permanent, de fapt era un fel de risipa. Practic a scazut consumul. Sunt tot felul de economii similare si am ajuns la ceea ce se intampla si dincolo, oamenii inchid robinetul la barbierit, sunt atenti cu consumul de apa. Se intampla acest lucru si la Timisoara si este normal sa fie asa, pentru ca pana la urma apa este o sursa, nu inepuizabila si trebuie sa avem grija cu aceasta sursa”, ne-a declarat directorul Aquatim, Ilie Vlaicu.

Pretul apei din Timisoara, printre cele mai mici!

Chiar si in conditiile in care consumul de apa este intr-o continua scadere pretul apei la Timisoara se situeaza printre cele mai mici din tara. Potrivit unei analize realizate in luna iulie a acestui an din 44 de mari orase din tara, Timisoara se situeaza pe locul 42 de la coada avand printre cele mai mici tarife in acea perioada. In luna iulie pretul unui mc de apa fara TVA in Timisoara era de 2,12 lei, urmatoarele doua orase dupa Timisoara fiind Miercurea-Ciuc cu 1,89 de lei si Targu-Jiu cu 1,72 de lei.

Pe primul loc in tara cu cel mai mare pret la apa se situeaza Buzau, unde un mc de apa fara TVA este de 3,26 de lei. Conducerea Aquatim a reusit sa aiba aceasta performanta printr-o serie de investitii facute, cele mai multe din bani europeni. Retelele de canalizare din judet au fost modernizate, iar o alta parte din bani s-a folosit pentru modernizarea statiei de epurare, dar si in laboratorul de control al calitatii apei.

“Avem un proiect de 45 de milioane de euro terminat, 38 de milioane de euro bani nerambursabili. Avem un alt proiect semnat anul trecut de 120 de milioane de euro, 87% de euro bani nerambursabili. Iata ca lucram pe banii cetateanului european si nu neaparat pe cel al timisorenilor. Partea de tarife pe care noi o solicitam pentru crestere tine de inflatie, de acoperire a unor costuri sau doar de acoperire a acelei cofinantari pe care noi trebuie sa o asiguram in orice proiect, asadar lucram putin pe banii nostri, mult pe banii de afara, pe bani nerambursabili, asta ar fi una din cauzele datorita careia putem oferi servicii la preturi competitive”, a mai spus Vlaicu. Incepand cu 1 septembrie, pretul pentru apa potabila a crescut pentru timiseni la  2,28 lei/mc.

Unii timisoreni confunda canalizarea cu tomberonul de gunoi!

Scaderea consumului de apa are insa si cateva efecte negative. Unul dintre acestea, pentru timisoreni este reprezentat de mirosul neplacut din canalizare. Mai mult de 150 de reclamatii cu privire la mirosul din canalizare au ajuns pana la finalul lunii septembrie la Aquatim. Comparativ cu anul trecut numarul de reclamatii este mai mare cand pe durata intregului an au fost facute 150 de asemenea sesizari. In momentul in care la Aquatim ajung aceste sesizari, societatea ia masurile in cauza.

“Sunt situatii punctuale, iar atunci cand suntem sesizati intervenim pentru ca avem utiliaje speciale. Acest lucru se datoreaza si specificului Timisoarei, care este un oras de campie si la care panta de deversare este foarte mica pentru ca nu este o zona de deal care sa aiba cadere in partea de canalizare. Asadar, sunt situatii punctuale si intervenim atunci cand suntem solicitati”, ne-a declarat Ilie Vlaicu, director Aquatim.

Potrivit directorului operatorului regional al serviciilor publice de apa si canalizare cele mai multe sesizari au loc vara, cand timisorenii sunt plecati in concediu, iar canalizarea nu functioneaza in conditii normale, dar si in perioadele de seceta. “Au fost si perioadele de seceta cand nu a plouat, dar noi avem un program de spalare continua cu o anumita cadenta intevenim pe anumite strazi din proprie initiativa, iar la solicitare intervenim oricand”, a mai precizat Vlaicu.

“Aceasta este o alta problema care duce la cauze de infundare a canalizarii pentru ca uneori concetatenii nostri confunda canalizarea cu tomberonul de gunoi”, spune Ilie Vlaicu. Angajatii Aquatim gasesc in statiile de pompare sau in statia de epurare diverse lucruri aruncate de timisoreni care le ingreuneaza foarte mult activitatea.

„Gasim in statiile de pompare sau in statia de epurare, tot felul de obiecte electrocasnice, perne, cearceafuri, lucruri inedite care ne ingreuneaza foarte mult activitatea si punctual blocheaza canalele mai mici”, spune Vlaicu. In aceste situatii ei sunt obligati sa intervina cu utilaje speciale pentru a solutiona problema. Societatea nu poate da amenzi, iar sansele ca acele persoane care arunca resturile menajare, dar nu numai in canalizare, sa fie identificate sunt minime. Totul tine de civilizatie sustin, reprezentantii Aquatim.

Garda de Mediu poate da amenzi de pana la 100.000 de lei

In cazul in care este vorba despre sisteme de canalizare infundate sau afectate de diferite deseuri aruncate in sistemele de canalizare din zonele industriale atunci este foarte simplu, sustin reprezentantii Garzii de Mediu.

“Putem sa facem controale la agentii economici sa identificam de unde provin acestea. Daca sunt aruncate in sistemele de canalizare din zonele de locuinte acolo institutia noastra greu poate sa identifice, obligatii in acest sens revin Primariei Timisoara, Directiei de Mediu care prin patrularile zilnice pot mai usor sa identifice aceste persoane”, ne-a spus Marian Eperies seful Garzii de Mediu Timis.

In cazul in care sunt identificate persoanele sau agentii economici se pot aplica sanctiuni pe legea apelor si pe legislatia specifica protectiei mediului, regimului deseurilor. Sanctiunile sunt diferite, in cazul persoanelor fizice pornesc de la 3000 si pot ajunge pana la 10.000 de lei, iar in cazul agentilor economici pornesc de la 10.000 de lei si pot ajunge pana la 100.000 de lei.

“Uneori chiar se poate propune suspendarea activitatii, daca nu se respecta autorizatia, fie ca este de gospodarire a apelor, fie ca este de mediu sau chiar normativul pe ape si recomandarile de la societatatea de distributie ape, care asigura sistemul de canalizare”, a concluzionat Marian Eperies.

Totodata acesta a mai precizat ca de la inceputul anului la Garda de Mediu au ajuns trei sesizari legate de problema mirosului de la canalizare referitoare la trei zone din oras din apropierea unor fabrici. Reprezentantii Garzii de Mediu sustin ca lunar primesc o informare din partea Aquatim cu societatile comerciale care nu se incadreaza in normativul pe calitate a apei evacuata la canalizare si ulterior daca sunt probleme si reprezentantii firmelor nu isi monteaza sistemele necesare pentru o tratare primara a apei atunci fac controale in comun cu Directia de Mediu de la Primarie sau cu Aquatim.