Cea mai frumoasa poveste de Sarbatori? ARMISTITIUL de Craciun care a dus la meciul de fotbal din 25 decembrie 1914, in plin Razboi Mondial

A fost odata ca niciodata, o poveste adevarata despre oameni, Craciun, Razboiul cel Mare, si… fotbal!

Cu o zi inainte de inceperea Craciunului, pe 24 decembrie 1914, trupele germane si cele britanice au incheiat un armistitiu, cunoscut in istorie ca „Armistitiul de Craciun”. Totul a inceput in seara de Ajun, cand nemtii, in ciuda rigiditatii de care au dat dovada in cursul istoriei, au inceput sa impodobeasca transeele punand lumanarele in copaci si cantand colinde. Se spune ca de indata ce nemtii au fost auziti cantand, britanicii au incetat focul si au inceput sa cante alaturi de ei colinde.

O scrisoarea trimisa de sergentul Clement Barker, la cateva zile dupa Craciunul din 1914, atesta faptul ca trupele britanice si germane au oprit ostilitatile si au facut pace, iar printre altele au jucat fotbal, si-au dat cadouri (tigari, vin, ciocolata, wkisky), au citit din Biblie psalmi, iar in ziua de Craciun au oficiat si o scurta slujba.

Conform scrisorii, armistitiul a inceput dupa ce un mesager german a venit la englezi, in Ajunul Craciunului : „un mesager a venit dinspre liniile germane si a spus ca, daca ei nu trag in ziua de Craciun, nu trag nici de dimineata. Un german s-a uitat peste transee – nu a tras nimeni – oamenii nostri au facut la fel, apoi cativa dintre noi au iesit si au luat mortii (69 la numar), i-au ingropat si imediat o minge de fotbal a zburat din transeele noastre, iar germanii si englezii au jucat fotbal”.

Bruce Bairnsfather, implicat in eveniment, relata: „N-as fi vrut sa ratez acel unic si ciudat Craciun pentru nimic in lume… Am abordat un ofiter german, cred ca era locotenent, si fiind un colectionar impatimit l-am intrebat daca nu poate sa-mi ofere cativa din nasturii sai… Am scos foarfeca de taiat sarma, si cat ai clipi am taiat cativa si i-am pus in buzunar. I-am daruit doi de-ai mei, in schimb.”

Acest armistitiu incheiat in transeele din jurul orasului belgian Ypres a fost primul, dar nu si ultimul act de cavalerie din razboiul care a mai durat patru ani, soldati din spatele frontului povestind in mare taina despre ulterioarele evenimente de acest tip. Recunoasterea de catre oficialitati a acestor fapte ar fi dus la decridibilizarea razboiului ca atare si de aceea poate ca atat prin presa vremii, cat si prin alte mijloace s-a incercat musamalizarea lor.

Sarbatoarea Craciunului a avut un impact puternic asupra celor doua tabere, si asta pentru ca dusmanii au devenit prieteni, ura, vrajmasia s-a transformat in prietenie, iubire.

Peste zece milioane de persoane au fost ucise pe campurile de lupta ale razboiului iar, pe langa acestea, mai multi si-au pierdut viata in spatele liniilor frontului, datorita lipsei resurselor de baza – mancare, caldura sau combustibil, mobilizate cu prioritate pentru alimentarea armatelor – si a genocidului comis sub acoperirea numeroaselor razboaie civile si conflicte interne (de exemplu, genocidul armean).

Evenimentul a fost ecranizat in 2005, de regizorul francez Christian Carion, sub titlul de „Joyeux Noel” (Craciun Fericit). Filmul are ca tema armistitiul vazut prin ochii soldatilor francezi, scotieni si germani, iar in 2005 a participat, hors-concours, la Festivalul de film de la Cannes.

Advertisement Advertisement
Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Rozbaie, oameni sunt doar oameni, dar au fost condusi de o polititieni de rahat ca si in zilele nostre.
    Sa fi politician dupa parerea mea este o rusine, deoarece esti calificat ca si un ultim pungas, sarlatan, tepar, etc….
    De exemplun “Generalt de trei stele cum a facut avere si cum a cumparat stelele”, este bine cunoscut si acuma a disparut ca un rahat in soare…..

    • Ionică, din nefericire ai perfectă dreptate.