FOTO! Podurile expirate ale Timisoarei: Majoritatea au iesit din garantie si sunt un pericol, iar la un cutremur se prabusesc

Zece poduri, doua pasaje si patru pasarele. Cu asta se lauda Timisoara astazi. Majoritatea sunt insa expirate, cu perioada de garantie depasita si ar putea pune in pericol vietile trecatorilor. Potrivit informatiilor de la Primaria Timisoara, cel mai nou pod din oras s-a facut in anul 1978. Este vorba despre Podul Muncii, care a expirat de ceva vreme, iar abia anul trecut s-a facut o expertiza pentru a se vedea cum trebuie refacut. Exista si o legenda, cum ca la Timisoara, podul metalic pentru pietoni din zona Iosefin ar fi fost proiectat de firma lui Gustave Eiffel sau chiar de vestitul inginer francez, insa istoricii spun ca este doar un mit. O parte din podurile si pasarelele din Timisoara au fost reparate si consolidate in perioada 1996 – 2007, pe vremea primarului Gheorghe Ciuhandu, insa majoritatea sunt iesite din garantie. Ultimul reabilitat este pasajul din Calea Sagului, in care s-au investit 10 milioane de lei, bani luati din bugetul local.

Podurile de pe Bega sunt expirate si au durata de exploatare depasita

Pasarelele, pasajele si podurile Timisoarei sunt trecute de vreme si aproape uitate de administratie. Pot fi un pericol pentru timisoreni?

Ne mandrim cu zece poduri, doua pasaje si patru pasarele pietonale! Dar ne mandrim degeaba, pentru ca acestea s-ar putea prabusi la un cutremur cat de mic. Asa cum s-ar intampla si cu cladirile istorice nereabilitate. Este cunoscut faptul ca Banatul este cea de-a doua zona importanta seismica din Romania, dupa Vrancea, insa la noi nu se produc seisme puternice, ci doar de mica intensitate, la suprafata. Suntem neglijenti insa si ne lasam comorile in voia sortii. Avem poduri frumoase, care emana o istorie imperiala. Desi cateva au fost reconditionate, reconsolidate sau modificate in ton cu vremurile, podurile din capitala Banatului au un ”destin” strans legat de perioada in care Mica Viena isi modela arhitectura sub amprenta stilului baroc. O spun istoricii timisoreni.

Podul Mihai Viteazul, Podul Dacilor, Podul Decebal, Podul Traian, Pasajul Calea sagului, Podul Tineretii, Podul Eroilor, Podul Stefan cel Mare, Podul Michelangelo, Podul Muncii, Pasajul Imaia, Podul Metalic, Pasarela de la strazile Gelu si Crizantemelor, Pasarela de la Parcul Copiilor, Pasarela intre Cezar Boliac si str. Uzinii si Pasarela din Plopi, toate amintesc de istoria bogata a Timisoarei. S-au tinut si expozitii in care aceste poduri si pasaje au fost readuse in atentia timisorenilor.

Potrivit informatiilor furnizate de specialistii din Primaria Timisoara, doua poduri – Mihai Viteazul si Dacilor – au iesit din garantie si au avut o durata de exploatare de 25 de ani, expirata si aceasta la podul Mihai Viteazul, cel din Dacilor putand fi exploatat inca doi ani.

Alte doua – Decebal si Traian – expira anul acesta. Pasajul din Calea Sagului a fost ultimul renovat, fiind inaugurat in 2010, insa finalizat abia in 2012. Este valabil pana in 2017. Podurile Tineretii, Eroilor si stefan cel Mare au expirat si ele si, in mod normal, nu ar mai fi putut exploatate. Expertii Primariei Timisoara au facut anul trecut o expertiza pentru acestea, dar si pentru podurile Michelangelo, Muncii si Pasajul Imaia, care ar trebui consolidate. Mai ramane Podul Metalic pietonal din zona Iosefin, care a depasit demult perioada de exploatare, fiind construit in 1914, precum si cele patru pasarele peste Bega. Vorbim despre Pasarela intre strazile Gelu si Crizantemelor, cea de la Parcul Copiilor, cea dintre strazile Cezar Boliac si Uzinii si despre cea care face legatura intre Plopi si Ghiroda Noua.

Potrivit fostului primar al capitalei Banatului, Gheorghe Ciuhandu, in anul 1997, la Timisoara a ajuns o scrisoare de la o firma austriaca, succesoare a firmei care construise un pod in Timisoara pe vremea razboiului, in care ni se atragea atentia ca expira patru poduri ridicate de acestia: Traian, Mihai Viteazul, Dacilor si Decebal. ”Toate acestea au fost reparate, s-a refacut toata structura de rezistenta, sunt in regula”, ne-a declarat fostul edil, amintind ca austricienii care ne-au ridicat podurile inca stau cu ochii pe noi. La Primaria Timisoara nu se stiu prea multe despre poduri si, culmea, unele nici nu sunt intabulate. Pentru a fi inscrise in cartea funciara, ar trebui sa aiba si o valoare contabila, pe care o au doar cinci dintre ele. Mihai Viteazul, Traian, Decebal, Dacilor, Michelangelo sunt singurele intabulate, fiind estimate la o valoare contabila de 14,5 milioane de lei noi.

”Toate podurile, pasajele si pasarelele au fost inregistrate in domeniul public in 2002, noi le-am inscris in evidenta. Cele care nu au numar de inventar nu sunt intabulate, la fel cum nu sunt nici pasarelele”, ne-a declarat Adriana Sandu, reprezentant Directia Tehnica din cadul Primariei Timisoara.

Sa se schimbe denumirile?

Actualul primar al Timisoarei, Nicolae Robu, spune ca are planuri pentru a readuce in atentia timisorenilor podurile care traverseaza canalul Bega si ca isi doreste sa le schimbe numele, deoarece locuitorii capitalei Banatului habar nu au cum se numesc majoritatea.

”Denumirile podurilor nu stiu cand au fost date, in ce conditii au fost date, dar daca intrebam cetatenii Timisoarei cum se cheama, constatam ca sunt extrem de putini cei care stiu. Daca te duci in Budapesta oricine stie care sunt podurile de acolo. As vrea sa facem o revizuire si sa marcam pe niste placi frumoase, asa cum se cuvinte pentru un pod, numele si sa incropim un scurt istoric, cateva informatii uzuale”, a precizat Nicolae Robu.

Daca arhitectura multor poduri si pasarele peste Bega e ascunsa de vegetatia care creste vazand cu ochii, doua dintre cele mai frumoase ”monumente” au fost puse in valoare prin iluminat arhitectural, asa cum s-a intamplat si cu cele mai importante biserici si cladiri istorice din oras. Este vorba despre podurile Traian si Tineretii, din spatele Catedralei Mitropolitane.

Edilul sef al Timisoarei recunoaste ca majoritatea podurilor, pasajelor si pasarelelor sunt expirate. ”Podurile Timisoarei sunt cu vechimi diferite, dar in orice caz considerabile. La o parte din ele durata de exploatare normata, asa cum i se spune, este expirata. Aici vorbim atat de poduri propriu-zise, cat si de pasarele. La multe s-au facut expertize, se impun lucrari de consolidare, reparatii capitale, dar deocamdata mai pot fi folosite. Mai sunt si pasarele, mai avem timp sa trecem fara grija peste ele. Sunt apoi destul de vechi deja, prin prisma duratei normate de exploatare, si poduri care au fost construite relativ recent”, ne-a declarat primarul Nicolae Robu.

Poduri noi in Timisoara

Robu le-a promis insa timisorenilor, inca din campania electorala, ca va ridica noi astfel de constructii in oras. A anuntat deja un proiect maret pentru zona Solventul, unde se va amenaja un pasaj rutier pe sub liniile ferate si apoi un pod peste Bega, dar pe etape, depinde cum se vor gasi banii necesari.

”Ar fi doua poduri, fiecare cu cate doua benzi. incercam sa luam fonduri europene, doar ca pe programul 2007 – 2013 nu mai e cu putinta. Vom incerca sa fim printre primii la aplicat pe noile programe care vor demara pe 2014 – 2020. Daca nu reusim sa accedem fonduri, oricum vom face acel pod si inca unul, in zona Bobalna”, a spus primarul Timisoarei. Mai este un plan, pentru un pod in zona Ilsa. Edilul considera ca nu este vorba de sume foarte mari pentru constructii, deoarece Bega nu este foarte lata, are doar 30 si ceva de metri, iar podurile nu ar fi sofisticate.

Povestile podurilor Timisoarei

Podul Mihai Viteazul

Podul Mihai Viteazul, care leaga strazile Dorobantilor de Andrei Saguna, a fost construit de nemti in anul 1909, renovat masiv in 1981 si reabilitat in 2006, dar tot a iesit din garantie. Acesta este cunoscut si ca ”Podul de la Turbina” sau ”Podul Morii”. A fost traversat si de tramvaie. Cele patru turnuri pe care le are au fost ornate cu basoreliefuri din piatra, care infatisau o figura feminina tinand stema Timisoarei, un morar cu sacul de faina, un tabacar si un nisipar care incarca o barca. Dupa reconstructie, basoreliefurile au fost mutate la capete.

Podul Eroilor

Podul Eroilor sau Podul Bem, asa cum era numit la inceput, de la strada Iancu Vacarescu, este considerat a fi primul pod metalic al Timisoarei, ridicat intre 1870 si 1871, pe culee de caramida. Mai este cunoscut ca si Podul de la Elba sau PUD-ul Pietei Iosefin. In anul 1927 se afla intr-o stare foarte degradata si a fost proprit printr-o constructie provizorie din lemn. A fost demolat in 1938 si inlocuit cu actuala constructie din beton armat format din opt grinzi.

Podul Decebal, o constructie giganta

Podul Decebal

Podul Decebal sau Podul Neptun intersecteaza Bulevardul Revolutiei cu strada 3 August. Inainte de saparea noului canal, in apropiere era un pod de lemn. La acea vreme, Podul Decebal a avut cea mai mare deschidere din lume, o constructie giganta din beton armat pe grinzi. A fost ridicat tot in anul 1909, tot de nemti, si refacut in 2007.

Podul pietonal din zona Iosefin

Podul Metalic Pietonal

Podul Metalic pietonal din zona Iosefin leaga strazile Ady Endre de Andrei Muresan a fost ridicat in 1914. Exista o legenda, cum ca acesta ar fi fost ridicat dupa planuri semnate de celebrul Gustave Eiffel sau de firma acestuia, insa istoricii spun ca nu ar fi adevarat. Dupa ani buni de la disparitia Ancorei de Aur, cativa monografi au inceput sa raspandeasca stirea ca Eiffel ar fi proiectat acest pod, insa potrivit inginerului Árpád Jancsó, ”podul a fost proiectat sa fie construit prin reutilizarea pieselor metalice ale fostului pod Hunyadi, fiind alocata suma de 70.000 de coroane”. A fost terminat in 1917, cu o inaltime mult prea mare insa pentru a fi utilizat de masini, asa ca a ramas pod pietonal. Ridicarea rampelor de acces pentru autoturisme ar fi dus la ”ingroparea” caselor din zona. Istoricul banatean Franz Engelmann a botezat acest pod ”Podul greselilor”, spunand putin ironic: ”daca Sibiul poate sa aiba Podul minciunilor, de ce nu poate sa aiba si Timisoara Podul Greselilor?”. In orice caz, nu exista dovezi clare care sa ateste faptul ca ”podul Eiffel” ar fi fost proiectat dupa vreo schita de-a celebrului inginer francez. Legenda ramane insa.

Podul Tineretii

Podul Tineretii de pe Bulevardul Mihai Viteazu este cunoscut si sub numele de Podul Mitropolit Saguna sau Podul Episcopal. A fost construit in 1913, pe locul unui pod de lemn ce functiona neintrerupt din 1718, ranforsat in 1898. Are patru balustrade pe care ar fi trebuit sa fie amplasate patru statui cu episcopi romano-catolici, dar, potrivit istoricilor timisoreni, mesterul, un strain care trebuia sa le faca, a luat banii si a plecat pentru ca izbucnise razboiul.

Podul Muncii

Podul Muncii sau Regal ori podul de la Autogara sau de la Fabrica de Tutun a fost ridicat in anul 1913, tot pe locul unui vechi pod de lemn ce fusese reparat initial in anul 1898. S-a folosit structura unui pod metalic din Fabric. A fost vopsit in 1923 si consolidat in 1936 si in 1968. Constructia actuala dateaza din 1978.

Pasajul din Calea Sagului a ”inghitit” la reabilitarea din anii trecuti, din bani publici, 10 milioane de lei. Potrivit informatiilor furnizate de Primaria Timisoara, constructia initiala a avut loc in 1974, cu o durata de exploatare de 25 de ani. Podul expirase, asa ca reprezentantii Primariei Timisoara l-au consolidat si i-au marit perioada de garantie pana in 2017. Reconstructia lui a durat patru ani.

Podul Dacilor din Badea Cartan sau Piata de Fan a fost construit odata cu saparea albiei noi a canalului Bega, terminat in anul 1908. Podul din beton armat avea o deschidere de 30 de metri si o lungime de 48. Pe el treceau doua linii de tramvai pe care circulau si vagoane de cale ferata, de la uzinele din Fabric spre gara si retur. A fost refacut in 1989 si reabilitat in 2006.

Podul Traian

Podul Traian sau Podul Huniade, cunoscut mai mult de timisoreni drept Podul de la Maria, a aparut cand podul de lemn din zona a fost inlocuit cu unul metalic, in jurul anului 1871, consolidat mai apoi cu ocazia electrificarii tramvaiului, in 1889, de catre Societatea austro-ungara de cai ferate si de Fabrica de poduri din Resita. A fost demontat in 1913 si transportat in aval pentru a fi repus intre strazile Muresanu si Ady Endre, numit acolo Podul metalic pentru pietoni. Constructia noua a fost gata in 1917, fara turnurile si galeriile care il caracterizau.

Podul Stefan cel Mare de langa ITM, pe strada Gen. Dragalina, numit si podul de la Gara a fost ridicat tot pe locul unui vechi pod de lemn, fiind inlocuit in 1891 cu unul de fier proiectat de inginerul Robert Toth. Initial, avea cinci arce, la care s-au mai adaugat inca doua, in anul 1900. Era intr-o stare deprorabila, asa ca in 1939 a fost inchis circulatiei. Potrivit istoricilor, a fost primul pod rutier din otel turnat din sud-estul Europei deschis circulatiei publice, fiind reconstruit din beton armat in 1957. Exista o legenda cum ca Podul Ancora de Aur, caci asa i se mai spunea, fiind considerat cel mai frumos din Timisoara, ar fi fost construit de celebrul Gustave Eiffel, insa istoricii neaga vehement.

Podul Michelangelo

Podul Michelangelo a fost ridicat in anul 1970, odata cu sistematizarea orasului. Despre el se stie ca are cea mai mare latime, dar si ca este cel mai coborat spre nivelul apei. In anii ’40, in locul lui era o pasarela de lemn, iar in 1964 s-a construit una noua pentru studentii care mergeau la facultate. Acum este expirat, dar a intrat intr-un amplu proiect de construire a unui pasaj subteran in zona si reabilitare.