Primaria Timisoara o da-n SF-uri! 1,3 milioane de euro din bani publici pentru studii de fezabilitate uitate prin sertare

TIMISOARA. Putin peste 10 milioane de lei, adica peste 2,3 milioane de euro. Atat au incasat, din bani publici, firmele cu care Primaria Timisoara a incheiat contracte pentru studii de fezabilitate si documentatii tehnice, vreme de sapte ani, in perioada 2005 – 2012.

In total, specialistii cu care municipalitatea a incheiat contracte au lucrat la aproximativ 400 de studii de fezabilitate, facute pentru noile investitii, si DALI – documentatie tehnica de avizare a lucrarilor de interventii, facute de obicei pentru modernizarea unor lucrari existente. Potrivit informatiilor de interes public solicitate de noi de la Primaria Timisoara, din numarul total de proiecte pentru care s-au realizat studii, au fost finalizate 304, in timp ce la 41 inca se lucreaza, iar 43 au fost blocate si aruncate undeva prin sertarele functionarilor, din diverse motive. Pentru SF-urile care nu s-au concretizat in proiecte si investitii, administratia locala a platit peste un milion de euro.

Firmele care realizeaza SF-uri pentru administratia locala au incasat de la buget peste 2,3 milioane de euro! Mai bine de jumatate din aceasta suma a fost platita pentru Sf-uri care nu s-au concretizat in proiecte sau investitii

De obicei, studiul de fezabilitate se face ca sa se obtina raspuns la intrebarea: ”putem investi in aceasta idee de afaceri?”. Acesta da o prima imagine de ansamblu aspectelor principale ale unei viitoare investitii. Studiul de fezabilitate cuprinde scopul si obiectivele, oportunitatea si necesitatea investitiei, precum si fezabilitatea acesteia, care presupune o analiza clara de cost-beneficiu. La Primaria Timisoara, ca si la alte institutii din Romania, SF-urile, asa cum se mai numesc studiile de fezabilitate, se realizeaza cu aproximativ doi ani inainte de inceperea propriu-zisa a lucrarilor pentru un proiect. Responsabilii din primarie spun ca asa cere legislatia, care nu este tocmai gresita. Dupa ce se face studiul, care se aproba mai apoi in Consiliul Local, se realizeaza si un proiect tehnic, ce presupune toate detaliile executiei, in principal date tehnice. Potrivit lui Ioan Ganciov, unul dintre sefii Directiei Tehnice din cadrul Primariei Timisoara, studiul de fezabilitate ar trebui sa ofere doua solutii pentru lucrare, dar si evaluarea acesteia in bani prin indicatorii tehnico-economici. ”Trebuie sa incepem cu studiul de fezabilitate, pentru ca se vede oportunitatea investitiei, necesitatea ei, banii necesari, ce solicitari au cetatenii. Consilierii locali aproba studiul in sedinta ordinara. Trebuie facut, dupa studiu, un referat de necesitate si apoi proiectul tehnic cu toate detaliile executiei”, ne-a declarat Ioan Ganciov.

De multe ori insa, studiile de fezabilitate trebuie refacute. Motivele sunt nenumarate: fie este nevoie de o actualizare a preturilor, fie se modifica proiectul, investitorul sau oportunitatea. Intrebat de ce este nevoie sa se investeasca alti bani in actualizarea respectivelor studii, seful Directiei de Patrimoniu, Martin Staia, ne-a trimis la Directia de Dezvoltare. ”Intrebati la Directia de Dezvoltare si la Biroul de Investitii. Ei decid cand fac studiile si proiectele. Eu sunt la Directia de Patrimoniu, dar este serviciu care se ocupa cu asta. Eu nu comentez aspectul acesta, ca nu este de resortul meu”, ne-a declarat Staia.

Pe de alta parte, directorul Directiei de Dezvoltare, Aurelia Junie, explica faptul ca legea romaneasca cere ca studiul de fezabilitate sa fie facut cu un an inainte de lucrarea de executie. Ea precizeaza ca acestea pot fi facute impreuna doar in conditii speciale si ca partea de proiect tehnic face parte din lucrarea de executie.

”Practic, anul acesta pot sa fac studiul de fezabilitate, la anul fac proiectul tehnic si, in cel mai bun caz, inceperea lucrarii se face peste doi ani. In perioada aceasta, bugetul isi schimba datele, deci se poate intampla ca, intr-un final, sa nu mai avem buget pentru executie. De exemplu, s-a intamplat la noi: am preluat scolile, am preluat spitalele, am preluat termoficarea, toate fara bugetare. Se schimba conditiile din momentul initierii studiului pana in momentul realizarii investitiei. In plus, mai sunt situatii in care se schimba investitorul si atunci studiul trebuie facut altfel”, a explicat Aurelia Junie.

Studiile sunt diferite si in functie de sursa banilor. Un studiu realizat pentru o investitie care se face cu bani de la bugetul local are o cu totul alta justificare si componenta decat cel facut pentru un program fix de finantare, cum ar fi cel cu fonduri de la Uniunea Europeana. Daca la noi studiile de fezabilitate au ajuns sa semene tot mai mult cu proiectele tehnice, in strainatate acestea sunt mult mai generale.

”Legislatia nu este proasta, este aceeasi peste tot. Studiul de fezabilitate, in strainatate, are alta componenta, e mult mai general. Ei sustin ca este mai bine, si eu cred la fel. E mult mai general decat la noi, pentru ca la noi, cel putin dupa ultima legislatie, a ajuns ca studiul de fezabilitate sa fie aproape identic cu proiectul tehnic. Deci difera doar detaliile de executie, bugetarea e iar alta”, considera sefa Directiei de Dezvoltare.

Cat despre proiectele internationale, nu trebuie sa existe nicio diferenta intre valoarea prevazuta in studiul de fezabilitate si proiectul tehnic care in mod normal se face un an mai tarziu. Asadar, acestea ar trebui sa se faca in aceeasi perioada si, prin urmare, orice modificare presupune o alta investitie pentru documentatie.

Topul firmelor abonate la bani publici!

In ceea ce priveste firmele care realizeaza aceste studii, de multe ori, atat studiile de fezabilitate cat si proiectele tehnice se liciteaza impreuna, desi se fac intr-o perioada mai mare de timp. ”E cel mai bine sa fie licitate impreuna, dar ele oricum trebuie realizate in doua bugete”, mai spune Junie.
Daca este sa realizam un Top, cei mai multi bani i-a incasat firma SC Euro Concept Inginerie SRL. Este vorba despre aproape 3,2 milioane de lei, culmea, primiti pentru doar trei studii. Pe locul al doilea se afla SC Iprotim SRL, cu un numar de 16 studii realizate contra unei sume de aproximativ 700.000 de lei, urmata de SC Halcrow Romania SRL, cu un numar de trei studii, pentru care a incasat circa 604.000 de lei. Iprotim intra din nou in ecuatie, in colaborare cu firma Longersin SRL. Pentru un singur studiu, cele doua au primit 602.000 de lei. Firma Green Project, care a proiectat totodata si lucrarile la Parcul Copiilor, este o mai veche colaborare a Primariei Timisoara. Pentru 18 studii a primit 570.000 de lei. Pe locul al noualea se afla SC Ise Performer Consult SRL, cu opt studii si putin peste 530.000 de lei incasati, in timp ce locul zece este ocupat de SC Search Corporation SRL, cu cinci studii si 500.000 de lei. (n.r. restul firmelor abonate la bani publici, precum si sumele incasate, le puteti vedea in tabelul alaturat)
Cele mai multe studii de fezabilitate le-a facut firma Delta Project – 53, urmata fiind de Pro-Na-Ver, cu 22 de documentatii si de Green Project – cu 18.

Directia de Patrimoniu, campioana la studii facute degeaba

Revenind la proiectele pentru care s-au facut aceste studii, cei mai multi bani s-au irosit la Directia de Patrimoniu, unde 19 investitii nu s-au mai finalizat. Pentru realizarea lor  s-au platit din bani publici 3,3 milioane de lei. Tot aici, cateva documentatii tehnice au fost puse la dispozitia primariei de diverse institutii, incercand astfel sa grabeasca executia lucrarilor. ”Sunt multe studii care ne-au fost puse la dispozitie de beneficiar. Avem Poli Timisoara, diverse scoli prin Ministerul Educatiei si altele. Au vrut sa grabeasca lucrurile ca sa ne miscam mai repede si sa nu mai stam dupa aprobarea Consiliului Local”, ne-a spus Lucian Ciobanu, de la Directia de Patrimoniu din cadrul Primariei Timisoara.

Si cei de la Directia Tehnica au cheltuit degeaba si au platit bani grei pentru 31 de studii care nu s-au mai concretizat in proiecte. Este vorba despre aproape 1,9 milioane de lei.
Directia de Dezvoltare are doar patru proiecte blocate dintr-un total de 28, pentru care s-au stricat circa 500.000 de lei, pe cand cea de Mediu a stat pe loc cu doua mari investitii si a cheltuit pentru documentatia tehnica 57.000 de lei.

Cele mai multe dintre aceste proiecte sunt blocate, altele asteapta inca fonduri. La Directia Tehnica, cele mai multe au fost depuse spre finantare, iar la Directia de Dezvoltare foarte multe studii au fost aprobate de Consiliul Local si asteapta aprobarea fondurilor.

Din informatiile primite de la Primaria Timisoara, fie ca este vorba despre documentatii puse la dispozitia municipalitatii de beneficiar ori ca este vorba despre studii platite din bugetul local, Directia de Dezvoltare – condusa de Aurelia Junie a cheltuit 2,3 milioane de lei pentru acestea, cea de Mediu – condusa de Vasile Ciupa aproape 1 milion de lei, cea Tehnica – condusa de Culita Chis circa 4,3 milioane de lei, iar restul banilor, pana la putin peste 10 milioane de lei, au fost investiti de Directia de Patrimoniu, condusa pana in 2011 de Nicusor Miut si incepand din 2011 de actualul director, Martin Staia.

AUTORI: Ciprian Voin, Roxana Deaconescu