Rasa de pe fata pamantului! A DISPARUT din Timisoara cea mai iubita fabrica a copilariei! Tu ce amintiri ai cu Kandia?
TIMISOARA. Cea mai veche fabrica de ciocolata din Romania, Kandia de la Timisoara, a disparut. Cladirile de pe bulevardul 16 Decembrie colt cu Vacarescu au fost puse la pamant pana la ultima caramida. Odata cu ele a pierit si o particica din sufletul si istoria orasului.
Nu exista timisorean care sa nu fi gustat macar o data din deliciile care se faceau acolo. Maini iscusite scoteau bunatatile dulci care au incantat generatii intregi de banateni si nu numai.
Totul a inceput in 1890 cand se infiinta la Timisoara un mic atelier de zaharicale, care, cinci ani mai tarziu, producea deja bomboane si ciocolata. Abia in 1917, micuta fabrica avea sa primeasca denumirea de Kandia, dupa cea a unei insule grecesti.
Afacerea a luat avant, astfel ca in 1923 numara deja cateva sute de angajati si a inceput construirea unui nou corp de cladire, langa cel in care se nascuse atelierul de bomboane, iar fabrica a fost dotata cu cele mai moderne utilaje din acea vreme.
Vagoane intregi ticsite de cutii cu ciocolata fina plecau de la Timisoara in intreaga tara, iar romanii erau incantati de delicatesele banatene. Cu umpluturi speciale, creme si fructe, dupa retete pastrate cu strasnicie de producatori, bomboanele de ciocolata si tablele erau la mare trecere, astfel ca brandul Kandia devenise extrem de valoros si apartinea consortiului Bancii Timisoarei, dupa 1920.
Sursa foto: Business Magazin
Anii au trecut si Kandia nu a scapat de nationalizare, iar dupa Revolutia din 1989 a cunoscut o istorie zbuciumata.
Vechii proprietari ai terenului de sub fabrica, de peste 5.000 mp, mai multe familii de timisoreni l-au revendicat fara succes, dupa ce Kandia ajunsese la un fond de investitii.
Fabrica de ciocolata si produse zaharoase Kandia din Timisoara a disparut mai intai de pe harta economica a tarii in toamna anului 2003, dupa ce a fost absorbita de compania concurenta pe piata de profil Excelent Bucuresti. Aceasta afacere a purtat amprenta miliardarului libanez Fathi Taher, proprietarul fabricii de dulciuri din Capitala, care a decis sa lichideze concurenta din Banat. A negociat cu fondul de investitii care controla capitalul social al fabricii si, in schimbul sumei de 5 milioane de euro, dupa cum se vorbea la acea vreme, a devenit actionar majoritar si la Kandia. Proprietarul a hotarat inchiderea unitatii de la Timisoara si transferarea la Bucuresti a principalelor marci fabricate in Banat. Decizia a fost motivata prin lipsa de rentabilitate a intreprinderii, desi la vremea respectiva profitul anual al Kandia era de peste 3 milioane de euro. Angajatii au fost concediati.
In 2007, grupul Julius Meinl care detinea compania Kandia-Excelent a vandut-o celor de la Cadbury pentru nu mai putin de 100 milioane euro, astfel ca pentru o perioada, Kandia-Excelent a devenit Cadbury Romania. Dupa alti 3 ani, Cadbury a fost preluata de Kraft si mai apoi rascumparata de Julius Meinl care i-a schimbat si numele in Kandia-Dulce.
Cert este ca in 2003 este relansat brandul Kandia, printr-o memorabila si impresionanta campanie de comunicare care a spart tiparele sociale ale momentului, folosindu-se si o componenta erotica – Kandia, ciocolata cu dragoste.
Brandul simbol al Timisoarei traieste pe mai departe, insa din batrana fabrica cu o istorie de peste 125 de ani va ramane de acum inainte doar o amintire pe care banatenii o vor purta mereu in suflete.
Ce se va ridica pe locul fabricii Kandia si ce nu s-a demolat?
Odata pusa la pamant fabrica si parcela curatata, proprietarul are planuri mari cu terenul valoros aflat la intersectia 16 Decembrie cu Vacarescu. Surse neoficiale spun ca urmeaza sa se ridice mai multe blocuri de locuinte sau un supermarket.
Singurul imobil ce nu a fost demolat in zona este, se pare, chiar cel in care a functionat primul atelier de zaharicale deschis la 1890.
Proprietarul Kandia ar fi decis sa-l pastreze, iar potrivit acelorasi surse, casuta ar putea fi reconditionata si pusa in valoare. Daca planul va fi dus pana la capat, casuta ar putea fi transformata intr-un muzeu care sa aminteasca peste vremuri ca aici a fost candva cea mai iubita fabrica a copilariei fiecarui timisorean.
Tu ce amintiri ai cu Kandia? Scrie-ne la comentarii!
Pareri
Imi aduc aminte cu drag, am fost in vizita acolo cu scoala!
Punguta cu dulciuri primita la finalul vizitei, a insemnat enorm pentru copilul de atunci….pentru vremurile alea….
Multumesc pentru reminder, am devenit nostalgica!
Eu nu am fost niciodata in vizita la fabrica dar imi amintesc de mirosul de ciocolata care se simtea de multe ori(sau cum batea vantul)pana in piata Iosefin unde mergeam cu bunica.
Bineinteles ca trebuia sa intre in magazinul de prezentare de langa fabrica sa cumpere macar un „Ambasador” sau o „Mocca”, preferata mea.
Mi-e dor de miros si mi-e dor si de bunica…
Mocca….daaaaaaaaa….portocalie și cu un turc cu turban…ce bună era!
AM FOARTE MULTE AMINTIRI….AICI AM CRESCUT,AICI NE-AM MATURIZAT ,AM FOST O ADEVARATA FAMILIE .DREPT DOVADA NOI FOSTII KANDISTI AVEM INTALNIRI DE GRUP SI ACUM DUPA 12 ANI .MARE PACAT CA NU MAI EXISTA KANDIA TIMISOARA ….CA MULTE ALTE FABRICI CU RENUME.
eu imi aduc aminte ca margeam la desfacere si am cunoscut ce dulci erau unele momente ale tineretii mele ………
Au distrus si furat astia in 25 de ani mai mult decat turcii, si tatarii in o mie de ani. Fabrici distruse, vandute pe 0 lei; gaz, petrol, enel date gratis. Paduri taiate; terenuri agricole instrainate, banci, romtelecom terminate… Si mai avem si peste o suta de miliarde de euro datorii.
Pacat …. Am facut multe Craciunuri in incinta fabrici … Tata a lucrat motostivitorist si bun la toate multi ani acolo … Cea mai buna ciocolata … Saloane ….. Si ciocolata aia „jucaria” …. Era cea mai buna … Pacat !!!
Ma mir cum nu a revendicat inca nimeni terenul de sub Primarie sau de sub Catedrala , in mod sigur ar cistiga .
mama mea draga, a lucrat multi ani la kandia, …..saloanele de craciun se topeau in gura …ce vremuri frumoase
Am lucrat acolo multi ani.Vremuri frumoase.
Mie imi spui Daniel.
Am învățat iîmpreună aici la ambalat si la cota 0.
Sunt amintiri foarte frumoase.
Fabrica Kandia a rezistat doua razboae mondiale dar nu a rezistat mafiei prezentului…..
Helloooo sa ne intelegem ca sa lucrezi in Kandia pe vremuri trebuia sa ( ai pile) sau sa fii scolit trebuia sa ai 2 ani de profesionala la Cluj sau Bucuresti dadeai examen si abia atunci te putea-i considera fericit in cazul meu pina in prag de pensionare , daca nu inchideau fabrica imi incheiau tot ei cartea de munca cu vechime maxima asa ca fericirea nu a durat decit 35 ani .Salut toti colegii pe care i-am avut in „scurta ” perioada .
„Nu va plangeti” ! „Exista Kandia Bucuresti”; „Romania furtului bine facut”!
Bucureşteni ordinari, nenorociţi de tâlhari mitici, nişte gunoaie de oameni, ţigani în adevăratul sens al cuvântului. fac orice să pună Banatul şi Timişoara la pământ. păcat că ajungem să trăim doar din amintiri. încet, dar sigur, dispare tot ce am avut mai frumos şi bun, din cauza invaziilor otomane, adică; olteni, moldoveni, răgăţeni, şi nu în ultimul rând, ţiganilor de Bucureşti. nu avem nevoie de ei. să rămână dracului acolo în capitala lor de şmecheri, hoţi, criminali şi mincinoşi.
Marian draga, sunt bucuresteanca , dar sunt la fel de revoltata ca tine de romanii , compatriotii nostri, care au cauzat dezastrul economic din tara noastra (fie ei mitici sau nu). Regret ca a disparut Kandia, minunata fabrica de ciocolata, care ne-a incantat copilaria! Ce bomboane si ciocolata extraordinara am mancat de la Kandia.
De blamat sunt politicienii si mai ales securistii-afaceristi care au dat la fier vechi economia nationala, spre beneficiul firmelor straine, care ne rad in nas acum, cat am fost de prosti sa ne auto-desfiintam.
NU cumparati produsele fabricate la Excelent BuCUResti sub brandul Kandia!
Au facut un jaf, au vrut doar brandul.
Boicotati-le!
Eu imi amintesc de niste ciocolatele mici, numite”Jucariile mele”-erau absolut delicioase.
Tara fara viitor, asta este Romania!
De cînd gangsterul ăla de arăboi a lichidat Kandia, nu cumpăr absolut niciun fel de produs sub eticheta Kandia sau Excelent. Mi-am convins toți prietenii să facă la fel. Au cumpărat eticheta si au ingropat o tradiție în materie de industrie a dulciurilor. De fapt, nu aveai ce să aștepți de la un arăboi infect, pripășit prin România. Țin minte ciocolata adevăratei Kandia, mirosul îmbnătător de ciocolată de fiecare dată ajungeam prin apropierea fabricii, vizita în fabrică atunci când eram prin clasa a III-a. Din păcate, ultimele imagini cu Kandia a fost ruina care se încăpățîna să reziste acolo, cu flendurile de pânză sfâșiată. Bine că va rămâne acolo măcar un muzeu al Kandiei. Am să-l vizitez.
La Kandia s-a facut cea mai buna ciocolata din Romania! Gustul dulce al copilariei mele este legat de produsele acestei renumite fabrici timisorene. Regret falimentul ei, al brandului distrus de cei din Bucuresti, care au furat numele, dar nu au reusit sa invete retetele.
Ma alatur celor care-si amintesc cu nostalgie de ciocolata copilariei, fabricata la Kandia. „Pacat de sangele varsat” cum se striga in ’89-’90. Pacat de ciocolata distrusa!
Heeeey, desi sunt diabetica de 15 ani, nu am uitat nici firma KANDIA si nici ciocolatzele mai mici sau chiar mai mari pe care le primeam, cu o anumita restrictie, pentru ca eram cam dunditzi si pentru ca parintii mei nu aveau chiar foarte multi bani. De aceea era o sarbatoare cand mancam si eu o cicolata. Dar gustul mi-a rams si acum cu aceeasi aroma si savoare ca si in copilarie. Nu sunt Marcel Proust, dar imi amintesc cu drag de acele momente. Aopoi in adolescenta tot cu restrictie, fiindca eram tot timpul in lupta cu kilogramele. Cand am devenit mama am adoptat aceeasi strategie, fiindca stiu ca ciocolata iti face hainele sa intre la apa. Copiii mei , acum al randul lor oameni mari, de 25 si 26 de ani, apreciaza ciocolata KANDIA, desi nu mai exista fabrica pe care au vazut-o pe cand erau copii, chiar si la o vizita, printre ultimele, cred. Pacat, uite cate generatii s-au bucurat de o marca, sa speram ca macar daca a disparut fabrica, macar marca sa mearga ami departe. Un pupic dulce de la ….KANDIA!
Kandia?! mi-aduc aminte ca eram in lasa a-VI-a si am fost in vizita cu clasa. am vizitat sectia de bomboane, se facea bomboanele alea cu praline (le ziceam de matase) si alea maronii ca niste perinite, tosca se numeau parca….bune, bune. si ciocolata… erau bomboanele alea de ciocolata puisor si circ, fiecare invelita in hartie, puisor avea hartie rosie cu un pui mic galben iar circ avea hartie alba cu un arlechin…ce vremuri…. si mai faceau ciocolata aia cu lapte ambalata cu hartie lucioasa cu o canita rosie cu buline albe si o floare…si ciocolata ambasador, si bomboabele acrisoare, si cele de menta… si ciocolata aia mica ,scufita rosie, cu eticheta cu lup, bunicuta, scufita rosie…saloanele alea de zahar cu diverse arome, ce bunatati! pacat, copilul meu a mai gustat din acele bunatati, dar nepotii mei…PACAT!
KANDIA?- PRIMUL LOC DE MUNCA ;ERAM UN COPIL ,PLECAT IN LUME;KANDIA M-A FORMAT IN OMUL CARE SUNT AZI (54 ANI)ONEST SI RESPECTAT ; DATORITA KANDIEI SUNT CEA CE SUNT AZI …..PACAT CA AU DISTRUS-O ; ACOLO AU FOST ANI TINERETI NOASTRE ; A MULTORA DINTRE NOI KANDISTI ; SI NU SINTEM PUTINI ; DE DRAGUL KANDIEI SI A VREMURILOR CARE AU FOST NE MAI ADUNAM DIN CAND IN CAND IN CENTRU LA CATREDALA; DAR CU TRECEREA ANILOR SUNTEM TOT MAI PUTINI; CU TIMPUL SE V-A UITA DE …KANDIA -TIMISOARA…..PACAT …
Şi eu am fost in vizita cu scoala acum multi multi ani. Mama, ce cioco buna era. Ne-ati redesteptat intr-adevar amintiri placute. Mare pacat !!!!!!!!!!
O vizita cu scoala pe cand eram prin clasa I sau a II-a. Vizita la fabrica a avut loc chiar in jurul Craciunului – o ocazie numai buna pentru a savura o ditamai punga de delicatese de la Kandia. Cea mai savuroasa faza din acea zi a fost cea in care mama unui camar de la bloc, muncitoare la Kandia, ne-a luat de o parte pe mine si pe sora mea si ne-a mai varat cateva ciocolate in gluga de la geaca, de parca ditamai punga de dulciuri pe care am primit-o deja nu era suficienta :)))
Errata: camarad de joaca de la bloc (linea 3)
Eram in clasa a cincia (1990), imi aduc aminte ca mama unui coleg de clasa lucra acolo,ii aducea ciocolata.Io fiind elev bun ii faceam temele si el ma platea in ciocolata. Ce amintitiri ,ce buna era ,mai ales pentru ca nu prea aveam de unde sa aleg. Pacat
Imi amintesc cu dor de bunica mea si cu nostalgie de ciocolata Kandia ! Bunica mea a lucrat acolo, pana la pensie si imi amitesc de minunatiile care le faceau acolo, cand eram mici, la sat, toti copii de pe strada ei veneau la bunica sa capete ceva bun . Toti o iubeau si eu eram asa de geloasa ca era bunica mea, dar era iubita de toti copiii ! Ce copilarie frumoasa am avut ! Imi mai amintesc ca bunica era cea mai in varsta de acolo si era cae o mama pentru colegele ei , care s-au rasfirat apoi in lumea larga , si peste ani , dupa revolutie , au venit sa o caute din Germania , din Israel, nu isi mai aducea de ele ,dar ele nu au uitat-o . Asta ca idee , de cum se intelegea lumea de diferite religii si nationalitati la vremea aceea la noi in Banat!
Ce amintiri frumoase … si câtă nostalgie în rândurile de mai sus. La bunicii mei în sat doar eu cumpăram pe timpul vacantelor ciocolata Ambasador. Îmi amintesc că mi se părea scumpă dar … ce bună era …