Ruinele Timisoarei, cuiburi pentru boschetari. Cladirile lasate in paragina peste tot in Timisoara valoreaza milioane de euro pe piata imobiliara

Fara indoiala strica aspectul orasului si ii ”ajuta” pe turisti sa-si faca o imagine negativa despre capitala Banatului. Vorbim despre cladirile abandonate, care au fost ”uitate” de proprietari sau atinse de vremurile grele in care traim.

Timisoara are zeci de astfel de cladiri, in toate zonele orasului. Insa cele din zona centrala parca dauneaza mai rau mediului urban. Vara tin loc de umbra boschetarilor, iar iarna sunt tentative de locuinte pentru cersetorii care n-au o casa.

Proprietarii lor fie au simtit din plin criza, fie nu au avut ce sa faca cu ele, fiindu-le uneori greu sa obtina autorizatii pentru ceea ce isi doreau sa faca. Toate aceste cladiri valoreaza insa milioane de euro pe piata imobiliara. In paginile 2-3 facem o trecere in revista a catorva dintre aceste constructii si terenuri, iar proprietarii lor ne spun ce au de gand sa faca cu ele.

Proprietarii constructiilor uitate de vreme se plang de criza financiara si de birocratie. Ce solutii au autoritatile!

Fostul Jazz Pod 16, Cazarma U, fosta fabrica de lana ILSA, fosta tipografie Helicon sunt doar cateva dintre constructiile aflate in zona centrala a Timisoarei care au fost lasate la mana oamenilor strazii. Ani de zile, aceste cladiri aproape s-au facut una cu pamantul. Proprietarii le-au lasat balta si si-au vazut de alte afaceri, mult mai importante si care nu necesita atat de multe investitii sau negocieri cu autoritatile locale. La randul lor, responsabilii din primarie le-au dat nas. Administratia Ciuhandu a lasat aceste cladiri in voia sortii, fara sa-i traga la rost pe proprietari si fara sa faca presiuni asupra acestora, desi o putea face.

Peste ruinele de pe Savoya ar fi trebuit sa fie un hotel

Oricine a trecut prin centrul orasului nu a putut sa nu observe ruinele inconjurate de placi metalice mizerabile si pline de afise rupte. Un loc total neingrijit si lasat parca in plata Domnului. Candva, acest teren a apartinut omului de afaceri Rodica Vlad care a dorit sa construiasca un hotel. Afacerea ar fi prosperat, daca nu ar fi existat piedici. Piedici in justitie. Rodica Vlad spune ca a dorit sa faca un hotel de toata frumusetea, avea si proiectul, insa s-a luptat foarte mult in instanta. S-a ajuns chiar si la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

”Am luptat in instanta 11 sau 12 ani. Fostul primar, Gheorghe Ciuhandu, a vrut acel spatiu cu orice pret. Am primit de la muzeu autorizatie de daramare, apoi am primit ca nu il pot darama. Unele acte nu au mai fost valabile ca s-au prescris. M-am dus in instanta pentru ca stiam ca am dreptate si am avut, dar la un moment dat nu am mai avut ce face cu dreptatea si am vandut”, a declarat Rodica Vlad.

Vanzarea imobilului s-a facut in urma cu aproximativ 12 ani, la inceputul anului 2000, catre un cetatean italian, care a disparut in cele din urma din peisaj. De atunci, ”imobilul” a ramas in paragina, iar proiectul de construire a unui hotel a ramas doar un vis neimplinit. Pe piata imobiliara, spatiul valoreaza destul de mult, un metru patrat fiind evaluat intre 800 si 1.000 de euro, terenul putand fi vandut cu aproape 400.000 de euro, ne-a dezvaluit un agent imobiliar.

Vechea tipografie a orasului, “adapost de lux” pentru boschetari

Dupa ce, zeci de ani la rand, a adapostit tipografia care avea ca principala misiune tiparirea si scoaterea pe piata a fostului organ de presa al PCR Timis, Drapelul Rosu, in prezent cladirea aflata in zona pietei “Consiliul Europei” a devenit o adevarata ruina. Lasata in paragina de actualii proprietari, SC “Tomis” SA Constanta, care au achizitionat-o la licitatia publica desfasurata la sfarsitul lunii aprilie a anului 2006, vechea tipografie de stat se dovedeste, in ultimii ani, un adevarat adapost de lux pentru boschetarii care-si fac veacul in zona viaductului de pe Calea Aradului.

La vremea tranzactiei, agentii imobiliari au dezvaluit ca suma oferita de constanteni pentru cumpararea celor 24.000 de metri patrati a fost una de ordinul milioanelor de euro, vanzarea fiind considerata cea mai mare tranzactie imobiliara din Timisoara postrevolutionara.

Intentia declarata a noilor proprietari a fost ca pe locul vechii tipografii sa ridice o cladire cu 14 etaje, care sa adaposteasca birouri si locuinte rezidentiale, insa criza economica se pare ca i-a luat prin surprindere si le-a dejucat toate planurile investitionale. Terenul fostei tipografii Helicon valoreaza intre 300 si 500 de euro metrul patrat.

Lanturile hoteliere Sheraton sau Marriott, asteptate sa investeasca in Cazarma U?

Cladirea ultracentrala din Piata Marasti, supranumita si Cazarma U sau Cazarma Viena datorita incartiruirii, in perioada stapanirii austro-ungare, a trupelor de militari care au aparat cetatea Timisoarei, a devenit, in ultimii doi ani, un soi de expozitie outdoor a celor mai reusite graffiti locale. Imobilul are o curte interioara de aproape 4.000 metri patrati, subsol si parter cu cate 22 de incaperi fiecare si doua etaje cu 46 de incaperi si coridoare, toate acestea totalizand o suprafata de peste 8.100 de metri patrati, din care suprafata utila este de 5.255 mp.

Scoasa la licitatie publica in ianuarie 2008, cladirea a fost achizitionata de firma lituaniana “Europa Group”, cu suma record de 11 milioane de euro, balticii bucurandu-se ca au gasit un loc in afara Bucurestiului pentru construirea unui hotel de patru stele. La nici un an de la faimoasa tranzactie, acuzand lipsa de lichiditati, lituanienii au scos cladirea la licitatie si au revandut-o cu doar 7 milioane de euro.

Noul proprietar, compania “Cerealcom” Timisoara, intentiona sa construiasca un hotel de cinci stele, insa criza economica i-a dat planurile peste cap. “Ghinionul meu aa fost ca am facut o achizitie exact cand criza si-a pus amprenta asupra economiei romanesti. Pentru aceasta investitie aveam nevoie de un credit, pentru ca achizitia am facut-o din fonduri proprii. Cladirea fiind in Cetate, in centrul istoric, de asemenea, aveam nevoie de un spatiu pentru o parcare subterana”, spunea, la scurta vreme dupa efectuarea tranzactiei, patroana “Cerealcom”, Mioara Simcelescu.

Timpul a trecut, iar intentiile investitionale ale “reginei graului” din zona de vest a tarii par sa se estompeze tot mai mult. “Nu s-a renuntat la ideea construirii unui hotel de cinci stele. Cautam parteneri pentru realizarea acestei investitii care poate ajunge la 10 milioane de euro, in special lanturi hoteliere importante, cum ar fi Sheraton sau Marriott. La ora actuala, avem cateva propuneri de asociere, insa mai tatonam piata”, ne-a dezvaluit un apropiat al Mioarei Simcelescu. Pana la eventuala concesionare a unui teren pentru parcare si gasirea unui partener de afaceri, Cazarma U ramane o pata costisitoare pe obrazul imobiliar al Timisoarei.

Cazarma U s-ar putea vinde cu aproximativ 1.000 de euro pe metrul patrat, zona fiind una deosebit de importanta pentru dezvoltatorii imobiliari. Pentru ca este cladire istorica, multi fug de constructie, legea fiind foarte restrictiva in acest sens.

Baza de antrenament USODA ar putea fi casa baschetului timisorean

Baza sportiva USODA apartine in acest moment Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, care bineinteles ca nu are bani pentru renovare. Baza a devenit de multe ori un adevarat adapost pentru boschetarii care-si fac veacul prin Timisoara. La inceputul anului 2012, presedintele Federatiei Romane de Baschet, Carmen Tocala, a vizitat baza care inainte era o adevarata baza de antrenament pentru sportivii din Timisoara.

A incercat sa faca demersurile necesare la Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pentru ca baza sa fie renovata si terenurile sa poata gazdui un centru de baschet. Se incearca un parteneriat cu Ministerul Educatiei, cu CSS Bega, Federatia Romana de Baschet si clubul BC Timisoara, pentru renovare, iar acest lucru s-ar putea finaliza pana la sfarsitul anului 2012. In zona Parcului Central, terenul este evaluat intre 300 si 500 de euro metrul patrat.

Jazz Pod 16, un spatiu cultural transformat in cuib de boschetari

Proprietarului singurului club de jazz din Timisoara a decis sa vanda afacerea pe care o avea din cauza chiriei extrem de mari pe care o cerea Primaria, proprietar al spatiului de sub Pod 16. Liviu Butoi s-a retras in anul 2010, dupa ce s-a judecat cu municipalitatea pentru ca vroia sa mareasca drastic chiria lunara.

”Avem concesionat de la Primarie. Practic, am cedat SRL-ul la cineva, dar nu s-a descurcat noul proprietar. Era exorbitanta chiria, cu cativa ani inainte sa vand, Primaria Timisoara a vrut sa o mareasca, dar a fost data in judecata de un organism reprezentant al firmelor particulare. A pierdut in instanta, dar a facut recurs si a castigat la Curtea Suprema. Dupa aceea mi-au trimis o scrisoare sa le platesc din urma chiria, aproape 10.000 de euro, in conditiile in care le plateam tot la zi. M-am revoltat atat de tare incat m-am retras si am vandut, dar cei de dupa mine au dat faliment”, ne-a explicat Liviu Butoi.

Constructia de acolo ar fi putut sa ajunga la Casa de Cultura a Timisoarei. Directorul Pavel Dehelean l-a cerut de la Primarie, a vrut sa-l amenajeze si sa tina acolo tot felul de evenimente culturale. Primarul Gheorghe Ciuhandu ar fi fost de acord, insa unul dintre viceprimari s-a impotrivit. Momentan, spatiul arata in ultimul hal si gazduieste cersetori, nicidecum iubitori de jazz. Am aflat de la Directia de Patrimoniu a Primariei ca locatia este inclusa in proiectul de amenajare a malurilor Begai si ca acolo se va face o trecere pietonala.

Industria lanii ILSA, opt hectare abandonate

In anul 2006, in locul fostei fabrici ILSA, se punea problema construirii celei mai mari cladiri din Romania, un turn de aproape 50 de etaje cu o inaltime de aproape 200 de metri. Proiectul apartinea companiei omului de afaceri Ovidiu Tender, care si-ar fi dorit sa construiasca acolo si cartierul ”Noua Timisoara”, o parte din el fiind deja amenajata. In septembrie 2010 a fost demolata ultima constructie de pe platforma ILSA. La inceputul acestui an, Ovidiu Tender a renuntat la ideea ridicarii celei mai mari cladiri din oras, iar de anul viitor vrea sa umple totusi de imobile cele aproape 8 hectare de teren pe care le detine pe bulevardul Take Ionescu.

”Este de lucru, am decis sa continuam cu dezvoltarea. O sa modificam proiectele ce le aveam si o sa facem o parte cartier rezidential, cu locuinte si spatiu comercial, o parte birouri. Autorizatiile de constructie ce le aveam pentru proiectele vechi au expirat, o sa cerem altele, o sa le reinnoim. Eu cred ca anul viitor o sa incepem lucrarile, dar vom face totul pe rand, depinde si cum reactioneaza piata, pentru ca este spatiu mare, sunt aproape 8 hectare”, ne-a declarat Ovidiu Tender. Potrivit agentilor imobiliari, pe zona Take Ionescu, metrul patrat de teren poate ajunge la 500 de euro.

Legea demolarii ruinelor din Timisoara exista, dar nu se aplica!

In luna ianuarie 2011, un grup de consilieri din Consiliul Local Timisoara au initiat un proiect de hotarare ce viza asanarea zonelor cu cladiri aflate in paragina care au proprietari legali.

“Proprietarii vor fi atentionati ca, in termen de trei luni de la prezenta hotarare a consiliului local, sa le dea un aspect decent sau sa obtina autorizatie de demolare pentru cladirile respective. In caz contrar, se vor aplica amenzile prevazute de lege. Directia Patrimoniu si Directia Urbanism vor prezenta plenului din luna februarie un inventar al acestor imobile pe zone, urmand ca hotararea consiliului local sa produca efecte, in prima faza, in zonele I si II. Cu aducerea la indeplinire a prezentei hotarari se incredinteaza Directia Patrimoniu din cadrul Primariei Municipiului Timisoara”, se stipuleaza in HCL 17/25.01.2011.

Initiatorii proiectului au fost consilierii Radu Toanca, Traian Stoia, Petru Ehegartner, Ovidiu Ciuhandu, Romanita Jumanca si Mihai Ritivoiu, adica reprezentanti ai tuturor partidelor cu exponenti in consiliul local. Desi proiectul a fost aprobat in urma cu mai bine de un an, Executivul Primariei nu a catadicsit nici pana in prezent sa dispuna masuri ferme pentru punerea lui in aplicare. Arhitectul sef al orasului, Ciprian Cadariu, a avut treburi mai importante decat sa faca un inventar al “ruinelor” imobiliare din centrul Timisoarei, insa a atras atentia, prin intermediul unui referat, ca demolarea cladirilor paraginite intra in sarcina exclusiva a proprietarilor. Desigur, cand a mentionat cladiri paraginite nu s-a referit si la acvariul penibil din piata centrala, in fata caruia functionarii primariei au facut un adevarat “scut” birocratic.

Ce solutii au autoritatile!

Actualul primar al Timisoarei, Nicolae Robu, vrea sa schimbe putin lucrurile si a pus Politia Locala sa trimita somatii la multi dintre acesti proprietari indiferenti.

”Legea prevede masuri graduale, in primul rand amendarea si, in ultima instanta, exproprierea, daca nu sunt in stare sa-si gestioneze cladirile care sunt de importanta pentru comunitate, pentru oras. Noi nu putem accepta sa vedem astfel de cladiri in ultimul hal de paragina, stricand imaginea orasului. Proprietarii trebuie sa si le gospodareasca, iar daca nu sunt in stare putem sa gasim un interes public pentru aceste cladiri si sa recurgem la expropriere. Sunt o multime de cladiri, inclusiv Primaria Timisoara are cateva cladiri care sunt intr-o stare rusinoasa, ne ocupam si de propria ograda, am declansat un inventar al acestor constructii cu probleme. Vom declansa o actiune destul de in forta prin care sa incercam sa schimbam fata orasului”, ne-a declarat primarul Nicolae Robu.

Toate aceste cladiri transformate in cuiburi pentru boschetari au fost calcate de politistii locali, care au adunat zeci de cersetori din ele.

”Persoanele fara adapost obisnuiesc sa ocupe cladiri degradate din oras, unde se instaleaza si locuiesc practic pe perioade de timp mai scurte sau mai lungi. Au fost identificate, de-a lungul timpului, in cladiri precum Cazarma U, Usoda, cladirea fostei tipografii Helicon, o constructie degradata de pe str. E. Carusso si altele”, ne-a explicat Daniela Seracin, purtator de cuvant Politia Locala.

Oamenii legii spun ca au mai primit sesizari de la timisoreni care locuiesc in toate cartierele orasului. ”In majoritatea cazurilor au fost transmise notificari catre proprietari, acolo unde situatia juridica este clara, conform Legii 10 din 1995, prin care le sunt aduse la cunostinta obligatiile pe care le au vizavi de astfel de cladiri”, mai spune Daniela Seracin.

Autori: Roxana Deaconescu, Gheorghe Ilas, Liliana Iedu, Caius Seracin