TIMISOARA. Start la lucrarile de renovare a fatadei Operei din Timisoara. Primarul Nicolae Robu a anuntat incheierea procedurii de licitatie. Nu au fost depuse contestatii, asa ca firma declarata castigatoare se poate apuca de treaba in scurt timp.
„S-a incheiat licitatia pentru refunctionalizarea Palatului Culturii din Piata Victoriei. Suma finala e de 632.000 lei, termenul de executie e de 6 luni, garantia de buna executie e de 5 ani si termenul de incheiere a contractului este 22 februarie 2016. Deocamdata, s-a incheiat procedura, inclusiv perioada de depunere a contestatiilor. Nu sunt contestatii, incheiem contractul pana saptamana viitoare„, a declarat primarul Nicolae Robu.
Interventiile la cladirea Palatului Culturii, ce adaposteste Opera Nationala, Teatrul National Mihai Eminescu, Teatrul German de Stat, Teatrul de Stat Csiky Gergely, Atelierul de Urbanism al Primariei, Infocentrul Turistic si cateva localuri si magazine, sunt unele de urgenta, se va lucra la fatada si se vor moderniza atelierele dinspre pietonala Marasesti.
Edilul a precizat din nou ca Opera nu va fi readusa la infatisarea de odinioara, ci doar reabilitata.
Cat despre statuile acoperite cu travertin, edilul spera sa le recupereze si sa le puna in valoare. Momentul in care se va afla daca ele se gasesc sau nu in nisele ascunse e cel mai asteptat.
„Este aproape momentul in care vom vedea daca celebrele statui sunt acolo in nisele in care au fost initial. Daca vor fi gasite, le vom lasa la vedere pe postamente ce vor fi amplasate simetric fata de intrarea principala a Palatului Culturii„, a precizat Nicolae Robu.
Constructia cladirii Palatului Culturii a inceput in 1871, dupa planurile renumitilor arhitecti vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa) si a fost terminata in 1875. Prima reprezentatie inaugurala a avut loc la 22 septembrie 1875 (in limba maghiara), respectiv la 25 septembrie 1875 (in limba germana).
Doua incendii de proportii au devastat cladirea. Primul a avut loc in 1880 si reconstructia a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, construita in stil „Renaissance”. Dupa cel de-al doilea incendiu – 1920 – au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia se face dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai la fatadele laterale, fatada principala si sala de spectacole imbracand stilul neobizantin caracteristic arhitecturii romanesti a timpului.
Va reamintim, in februarie anul trecut, din pricina ploilor, o portiune de travertin din zona coltului dinspre strada Alba Iulia s-a umflat si a cedat. Bucata instabila s-a pravalit in piata si doar norocul a facut ca nimeni sa nu fie in apropiere in acel moment.
CITESTE SI: Atentie, pericol in Piata Victoriei! Cad bucati de pe fatada Operei din Timisoara. FOTO!
Pareri
Era frumos sa fie readusa la infatisarea de odinioara, dar cu aceeasi inaltime ca acum. Sunt curios cum va arata la final, pentru ca acum fatada arata destul de urata.
…mda, inlaturam o fatada romaneasca creata de unul din marii Arhitecti romani, Duiliu Marcu cu o fatada Austro=Ungara Restaurarea nu inseamna neaparat readucerea la forma initiala, ci pastrarea etapei pe care o consideri cea mai reprezentativa pentru acea casa.Duiiu Marcu a suprainaltat voit fatada Operei pentru a adaposti rezervorul de apa, dar si pentru a readuce Opera la nivelul de inaltime al cladirilor din jurul sau, care deja erau mai inalte. Revenirea la fatada veche va reduce considerabil inaltimea Operei care va fi deadreptul caragioasa:( pacat. Fotografia vorbeste de la sine.
ma lasati cu nationalismele astea??? marele arhitect roman a inlocuit o capodopera cu un cub de beton fad urat fara personalitate ‘bizantin’ ca doara timisoara a fost mereu ‘bizantina’ si total neintegrat in arhitectura locului; si citeste articolul! nu se aduce la fatada initiala chiar va ganditi ca cu 150 000 de euro s-ar putea reface cum era inainte?? ce imi pare rau e ca nu cred ca a fost consultata firma care a construt-o initial, firma inca exista precum si planurile originale si arhitectii formati in traditia lui Helmer si Fellner; un al doilea lucru ar fi fost daca s-ar tine cont de semnificatia balonului in istoria romana iar istoria veche si noua a orasului s-ar putea cumva impleti azi.
Nu stiu ce mare arhitectura speciala are fatada operei cu acel beton fara nici o forma. Arata super urat fatada operei, ca un bloc comunist!