Sarbatoarea Sfintilor 40 de Mucenici: traditii si cea mai buna reteta pentru colaci

Luni, 9 martie, credinciosii ortodocsi ii cinstesc pe Sfintii 40 de Mucenici, soldati romani care, pentru credinta lor, au fost omorati in vremea imparatului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola.

Obiceiurile zilei Mucenicilor sunt multe la numar, dar unele s-au pierdut in timp. Ceea ce s-a pastrat insa este pregatirea mucenicilor, pe baza a diverse retete si consumul a cate 44 de pahare de rachiu sau vin de catre barbati.

Sfintii 40 de Mucenici, praznuiti de crestinii ortodocsi in ziua de 9 martie, erau soldati crestini, aflati in slujba imparatului roman pagan Licinius. Afland despre credinta lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor. Acestia au refuzat si au fost intemnitati timp de opt zile, batuti cu pietre si condamnati la moarte prin inghetare in lacul Sevastiei. In aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. In zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si au fost lasati sa-si dea sufletele. Moastele lor au fost raspandite la mai multe biserici ortodoxe.

Numele celor 40 de Sfinti Mucenici sunt Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton si Aglaie.

Traditia crestina spune ca barbatii trebuie sa bea in ziua de mucenici 40 de pahare cu vin. Acestea se zice ca reprezinta sangele varsat de cei 40 de Sfinti Mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot sa bea cele 40 de pahare cu vin, e bine ca macar sa guste vin in aceasta zi sau sa fie stropiti cu vin, acesta insemnand sange si putere de munca peste an.

Aceasta sarbatoare crestina se suprapune cu inceperea anului agricol traditional, zi in care se face curatenie in gospodarie, arzandu-se gunoaiele cu foc adus din casa, pentru a aduce caldura din locuinte si afara. In credinta populara, aceasta zi marcheaza incheierea babelor, perioada capricioasa de trecere de la iarna la primavara, si inceputul zilelor mosilor, care aduc vremea calda. Iata de ce in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, precum lovirea pamantului cu bate, jocul copiilor peste foc si rostirea de descantece pentru iesirea caldurii si intrarea gerului in pamant.

Gospodinele fac colaci

In cinstea Sfintilor Mucenici, gospodinele din tara pregatesc 40 de coaci numiti sfinti, mucenici sau bradosi. In Moldova, acestia au forma cifrei 8 si sunt copti din aluat de cozonac, apoi unsi cu miere si nuca.

In Dobrogea si Muntenia, mucenicii sunt mai mici si sunt fierti in apa cu zahar, cu scortisoara si nuca, simbolizand lacul in care au fost aruncati Sfintii Mucenici. Acestia sunt dusi la biserica pentru a fi binecuvantati si apoi sunt consumati in familie.

Pentru aluatul din care se fac mucenicii este nevoie de 250 grame faina; 120 ml apa calda si sare. Multe gospodine pregatesc aluatul inca din seara zilei de 8 martie. Coca se taie in snururi lungi si subtiri, care formeaza apoi opturi sau cerculete mici. Se lasa la uscat peste noapte, se presara faina peste ei, iar dimineata se scutura faina de pe ei, apoi se pun la fiert. Zeama in care trebuie fierti contine apa, un varf de lingurita de sare, coaja rasa de la o lamaie si zahar. Atentie, se arunca in apa doar dupa ce a dat in clocot, zaharul adaugandu-se atunci cand mucenicii incep sa fiarba.

Mai multe, pe realitatea.net!