Se prabusesc cartiere intregi la Timisoara la un cutremur de putin peste 5 grade pe Richter. Al tau se numara printre ele?

TIMISOARA. Se implinesc chiar astazi 38 de ani! 4 martie 1977 e unul dintre momentele care a lasat in memoria romanilor rani adanci, de nesters. Atunci s-a produs cel mai devastator cutremur al ultimei jumatati de secol,  care a secerat peste 1.500 de vieti si a ingenunchiat Bucurestiul.

Oricand cosmarul s-ar putea repeta, iar de atunci Banatul a mai fost scuturat de cateva seisme, cele mai puternice fiind inregistrate in 1991, de 5,7 grade pe Richter, cand mai multe case au fost puse la pamant in zona de sud-vest a Timisului.

Avem cladiri batrane cu duiumul. Sunt multe si subrede. Consolidarile, in ultimii 25 de ani, insa extrem de rare.

Lipsa banilor sau dezinteresul proprietarilor au facut ca mii de imobile sa fie vulnerabile la un cutremur nu foarte puternic.

Seismele din Banat au un caracter imprevizibil

„Teoretic, Banatul nu poate da un seism cu o magnitudine mai mare de 6 grade pe scara Richter, pentru ca natura sedimentara a solului nu permite acumularea de energii mari. Avem zone active, printre care se numara Banloc – Voiteg si Moldova Noua.  Din punct de vedere al Timisoarei, zona seismica ce ar putea periclita orasul ar fi zona Sag – Parta. Seismele din Banat au cateva caracteristici. Prima tine de caracterul total imprevizibil.  Aici nimeni nu ar putea sa gaseasca o regula, iar o alta tine de adancimea, care este mica, in jur de 10 kilometri. La 10 kilometri, un seism cu o magnitudine de peste 5 grade pe scara Richter ar putea ridica probleme. La cutremurul din 1991, din 12 iulie, cu epicentrul in localitatea Banloc, magnitudinea a fost de 5,7 grade, cu o adancime de 10 km. Au cazut casele vechi, cele mai slabe, dar cele care au fost facute dupa ultimele normative, din caramida, din beton, au rezistat. Nu au fost probleme. Si Timisoara are multe cladiri de genul”,  declara in urma cu ceva timp pentru opiniatimisoarei.ro, Dan Rau, specialist la Observatorul Seismologic din Timisoara.

Jumatate din populatia Timisoarei traieste in cele mai vulnerabile cartiere in caz de cutremur: Cetate, Iosefin, Elisabetin si Fabric. Se adauga zona Sagului, potrivit seismologilor.

In cazul unui cutremur de magnitudinea celui din 4 martie ’77, Timisoara s-ar putea confrunta cu un adevarat dezastru. Zestrea de cladiri vechi s-ar putea transforma in ruine. Avem 14.500 de cladiri construite la Timisoara pana in anul 1945, arata datele Centrului de Coordonare pentru reabilitarea Cartierelor Istorice ale Timisoarei.

In zonele Cetate, Iosefin, Elisabetin si Fabric se afla cele mai valoroase si semnificative imobile istorice. Aceste zone reprezinta,  de altfel, cea mai extinsa rezervatie de patrimoniu istoric de arhitectura din tara. Aici se afla aproape 1.000 de cladiri monumente istorice. Conform proiectului „Starea fizica a cladirilor 2009”, in Cetate avem peste 200 de astfel de imobile, in Fabric aproximativ 330 si in Iosefin 400.

In cartierele Fabric, Cetate si Iosefin traieste jumatate din populatia orasului (165.000 de locuitori – dintr-un raport intocmit in 2005). Cu alte cuvinte, jumatate dintre timisoreni isi au locuintele in imobile aflate in pericol.

„Cele mai vulnerabile cladiri, din punct de vedere al structurii de rezistenta sunt cele construite inainte de 1920. Ca etapa ulterioara sunt cele ridicate inainte de 1940, apoi cele executate inainte de 1963, cand a aparut primul normativ de protectie antiseismica in Romania. A urmat apoi schimbarea lui, in urma cutremurului din 1977.  Mai tarziu a fost etapa de construire din 1986, apoi cea din 1991. Elementul cel mai important din viata unei case nu este reparatia, ci intretinerea continua. Este prima activitate de conservare a unei structuri”,  ne-a spus Ion Constantin, directorul Inspectoratului de Stat in Constructii Timis.

Cu toate acestea, majoritatea timisorenilor care locuiesc in aceste imobile cu probleme nu se grabesc sa faca ceva. Este adevarat ca sunt si multe situatii in care lipsa de implicare este generata de probleme juridice legate de proprietate.

Primaria Timisoara spijina financiar renovarea fatadelor, NU consolidarea cladirilor istorice

S-a batut si se bate moneda mai mult pe renovarea fatadelor, decat pe consolidari. La Timisoara a fost lansat si un program de renovare prin care proprietarii de imobile istorice vor trebui sa le repare pe exterior, cu ajutor de la Primaria Timisoara, insa, deocamdata politistii locali au rupt somatii peste somatii, iar primarul Nicolae Robu ameninta cu amenzi.

Lege locala avem inca din 2013, care ii OBLIGA pe proprietari sa treaca la treaba. Practic, Primaria Timisoara functioneaza aproape ca o banca pentru timisorenii care locuiesc in cladiri istorice, acestia urmand sa plateasca, timp de 10 ani, 80 la suta din valoarea lucrarii pentru persoanele fizice, fara dobanda. 20 la suta din totalul lucrarilor se iau din bugetul local, conform Programului de sprijin financiar acordat proprietarilor persoane fizice din cladiri istorice, derivat din Legea 153.

Practic, timisorenii care locuiesc in cladiri istorice si vor sa le renoveze cu bani din bugetul local trebuie sa faca rost de autorizatie de constructie si sa depuna dosarul cu actele necesare la primarie. Proprietarii vor plati costurile intregii documentatii tehnice necesare obtinerii autorizatiei de constructie, precum si documentatia tehnico-economica necesara executarii lucrarilor. O comisie speciala decide apoi daca asociatia de locatari se incadreaza in cerintele programului. Primaria organizeaza apoi o licitatie si da drumul la lucrari, platind tot. Persoanele juridice nu beneficiaza de sprijin.

Pentru a intra insa in program, toti proprietarii persoane fizice trebuie sa-si dea acordul. Potrivit viceprimarului Dan Diaconu, cei care locuiesc in astfel de imobile trebuie sa se ocupe doar de partea de proiectare si obtinere a autorizatiei de constructie.

Daca timisorenii nu se inteleg si refuza sa se inscrie in program, Primaria poate face lucrarile cu bani din bugetul local, urmand apoi sa-i dea in judecata pe proprietari pentru a-si recupera banii. Iar locatarii platesc lunar 80% din totalul lucrarilor catre Primaria Timisoara. Timp de 10 ani.

Conform legii insa, se vor face lucrari doar la acoperis, fatade, refacerea ornamentelor, tamplaria exterioara, balcoane si vitrine. Adica doar la elementele vizibile, nefiind permise lucrari de interior. In program pot intra sute de cladiri istorice din cartierele Cetate, Fabric si Iosefin. Exista deja o lista a acestora.

Primarul Timisoarei spunea, la un moment dat, ca se pot incepe lucrari chiar din 2013, insa proprietarii de cladiri istorice nu au parut foarte incantati de program.

„Legea ne permite sa trecem la reabilitare, chiar daca nu exista acordul asociatiilor de proprietari care locuiesc in cladiri istorice. E o modificare in bine a legii, pe care o vom folosi la nevoie. S-a intarziat, dar legea prevede termene, nu poti sa faci imediat uz de dreptul acesta de a merge in forta. Mai intai trebuie sa porti discutii, sa explici, s.a.m.d.. In 2014 intra cu certitudine in santier prima cladire”, a spus, in septembrie 2013, Nicolae Robu, pentru opiniatimisoarei.ro.

Suntem in 2015, iar asta nu s-a intamplat inca.

>>>>

Va reamintim, cutremurul din 1977, produs in 4 martie, la ora 21.22,  a avut efecte devastatoare asupra Romaniei. A avut o magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter si a facut in timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost circa 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti unde peste 33 de cladiri si blocuri mari s-au prabusit.
Orasul Zimnicea a fost proape distrus.

Aproximativ 35.000 de familii au ramas fara adapost si peste 760 de unitati economice au fost afectate. Pierderile economice inregistrate s-au ridicat la aproximativ doua miliarde de dolari, cifra neconfirmata insa de autoritatile vremii. De asemenea, cutremurul a dus si la disparitia multor monumente de arhitectura.

Epicentrul cutremurului a fost localizat in zona Vrancea, cea mai activa zona seismica din tara, la o adancime de circa 100 km. Unda de soc s-a simtit aproape in toti Balcanii.