Monumentele Timisoarei, intre kitsch si… arta moderna! Visam la titlul de capitala culturala cu statui de ciungi, schiopi sau cruci de neoane

TIMISOARA. Incepand cu Crucea din neon ce troneaza in fata Catedralei Mitropolitane, continuand cu sculpturile din cadrul “Taberei Tuborg“ de langa Parcul Copiilor si terminand cu statuile dedicate Revolutiei din Decembrie 1989, monumentele Timisoarei sunt la granita, foarte subtire de altfel, dintre kitsch si arta moderna.

Timisoreanul obisnuit, care nu vede cu ochi artistic, asa numitele “monumente“, este de-a dreptul oripilat de multe dintre ele, iar la randul lor, specialistii din domeniu considera ca multe dintre ele.. lasa de dorit.

Singurele lucrari de arta plastica apreciate de toata lumea sunt cele vechi, care, culmea, toate au fost donate Timisoarei din strainatate.

_____________________________________________________________________________________________

Timisoara ataca titlul de Capitala Culturala Europeana plina de statui care nu sunt  pe gustul nimanui

In Timisoara exista aproximativ 150 de monumente. Cele mai multe sunt obiecte comemorative care au legatura cu Revolutia din 1989 si cateva sunt cel putin spus controversate: Monumentul „Deschidere“, sculptat de Ingo Glass din otel naval in 1990 asezat pe Calea Martirilor din Timisoara, a fost donat Timisoarei de Asociatia „Memorialul Revolutiei“, in memoria victimelor Revolutiei anticomuniste.

O alta statuie, „Invingatorul“ a fost amplasata pe bulevardul Take Ionescu, tot de catre „Memorialul Revolutiei“, fiind sculptata din bronz de artistul Constantin Popovici. Aceeasi asociatie a pus mai multe monumente in Timisoara, dintre care mai putem aminti „Omul tinta“, de langa Clinica de Oftalmologie din Piata 700, sculptat din bronz de catre Bela Szakacs, in memoria eroilor martiri din 1989.

"Deschidere“, Casa Tineretului

Tot cu acelasi scop a fost montata si Crucea de neoane din fata Catedralei Mitropolitane care a fost adusa din Maramures de un grup de maramureseni. Cele mai controversate obiecte de arta plastica sunt cele care formeaza ansamblul numit „Tabara Tuborg“ in spatele Parcului Copiilor, asezate acolo in anul 2003. Sculpturile au fost realizate de mai multi artisti si au fost finantate integral de compania daneza Tuborg, in ideea autoritatilor locale de a lansa o miscare de avangarda in domeniul artelor plastice si de a scoate arta in strada…

Parcul Tuborg

„Nu am fost consultati niciodata asupra statuilor amplasate in Timisoara!“

„Invingatorul“

Presedintele Filialei Timis a Uniunii Artistilor Plastici din Romania, criticul de arta Ioan Szekernyes, spune ca Timisoara este saraca in statui si monumente, din acest punct de vedere fiind mult in urma altor orase din tara. „Mi-as dori ca Timisoara sa ajunga un oras al parcurilor si pietelor generoase, dar mult mai bogata in statui. Vad ca se investesc multi bani in parcuri, dar, din nefericire, nimeni nu se gandeste si la amplasarea unor lucrari de arta plastica in aceste oaze de verdeata. Mai ales acum, cand Timisoara candideaza la titlul de Capitala Culturala Europeana in 2019, eu cred ca se impune ca edilii sa acorde o mai mare atentie acestei probleme de peisagistica urbana. Cat priveste statuile dedicate Revolutiei din decembrie 89, eu cred ca intentia a fost buna. Unele sunt reusite, altele lasa de dorit… Domnul Traian Orban (presedintele asociatiei Memorialul Revolutiei, n.red.) a dorit, probabil, ca fiecare loc unde au murit oameni sa fie marcat cu o statuie. La realizarea si amplasarea acestora a contribuit foarte mult factorul sentimental, sa se puna repede! Poate ar fi fost bine sa se mai astepte putin, pentru ca artistii care au creat si realizat acele lucrari sa se detaseze de evenimentele tragice de la revolutie. Si in cazul busturilor de pe Aleea Personalitatilor am avut o observatie: ca soclul sa faca parte integranta din lucrarea artistica. Nu s-a tinut cont de recomandarea noastra, s-a mers pe socluri standard, si asa s-a ajuns ca unele busturi sa fie disproportionate in raport cu soclul“, ne-a declarat Ioan Szekernyes, destul de revoltat ca in cadrul comisiilor care autorizeaza ridicarea de statui in Timisoara nu exista si reprezentanti ai UAP.

„In alte orase, din aceste comisii fac parte, obligatoriu, si artisti plastici. Din pacate, specialistii din cadrul UAP Timis nu au fost consultati niciodata asupra statuilor sau monumentelor amplasate in oras. Au aparut lucrari despre care nu am stiu nimic, le-am vazut dintr-o data pe teren. Asa a fost cazul culturistilor de plastic din fata Salii Olimpia sau a statuilor din curtea caselor reconstruite in zona Parcului Rozelor“, a mai precizat Szekernyes.

Momumente fara aprobari explicite?

„Omul tinta“, Piata 700

Istoricul Ioan Hategan il completeaza pe presedintele Filialei Timis a Uniunii Artistilor Plastici din Romania si spune ca monumentele care comemoreaza martirii Revolutiei au fost amplasate intr-un moment in care legislatia nu era foarte clara. „La inceputul anilor 1990 s-a organizat o tabara de sculptura, initiatorii nu aveau cunostinte de specialitate si nu au solicitat sfatul unor specialisti in arta plastica, s-au dus la Bucuresti si au ales oameni care au zis: eu vreau sa fac o statuie din bronz, din piatra etc. Asa au aparut acele 13-15 monumente care reprezinta evenimentele din Decembrie 1989, intr-un stil extrem de modern, extrem de sugestiv, dar pe care nu le privesti neaparat cu placere. Daca te opresti in fata uneia, incepi sa te intrebi ce a dorit sa sugereze sculptorul, cum a aranjat el tema, cum a expus el ideea in opera si unde au fost amplasate“, isi aminteste istoricul timisorean Ioan Hategan.

La polul opus fata de monumentele noi, care nu sunt pe gustul specialistilor, dar nici al timisorenilor obisnuiti, se afla statuile vechi ale orasului. Toate sunt primite din strainatate.
Coloana Ciumei, cunoscuta si ca Statuia Ciumei sau Monumentul Sfintei Treimi, este inaltata in Piata Unirii, in concordanta cu stilul arhitectonic al cladirilor dimprejur, baroc. Statuia aminteste de incetarea epidemiei de ciuma care devastase intreg Banatul. Piatra de fundatie a acestui monument a fost pusa la 23 noiembrie 1740 de consilierul administratiei locale de pe atunci, Johann Anton Deschan von Hannsen. Monumentul este compus dintr-o coloana inalta triunghiulara, impodobita simbolic, pe care troneaza Sfanta Treime: Tatal si Fiul tin coroana cereasca deasupra capului Sfintei Fecioare Maria, care ingenuncheaza la picioarele lor. La baza coloanei se afla statuia Sfantului Ioan de Nepomuk iar sub el, Sfanta Rozalia. Monumentul este confectionat din gresie, el fiind creat la Viena si adus la Timisoara pe calea apei, pe Dunare, Tisa si pe canalul Bega.

Statuia Lupoaicei din Timisoara

Statuia Lupoaicei din Timisoara ii infatiseaza pe legendarii intemeietori ai Romei, fratii Romulus si Remus, alaptati de o lupoaica. Statuia reda legenda intemeierii Romei, conform careia cei doi frati care au intemeiat orasul au fost ingrijiti de o lupoaica. Monumentul, aflat in Piata Victoriei, intre Catedrala si Opera, reprezinta un cadou facut Timisoarei de catre municipalitatea orasului Roma, ca un simbol al latinitatii care uneste popoarele roman si italian. Inaugurarea monumentului a avut loc la 23 aprilie 1926 in prezenta a 10.000 de oameni. La eveniment au luat parte dr. Samuil Sagovici, primarul Timisoarei, Vasile Goldis, ministrul cultelor, Grigore Trancu-Iasi, ministrul muncii precum si delegati de-ai lui Benito Mussolini, conducatorul statului italian din acea vreme.

Un alt monument reprezentativ pentru Timisoara este Statuia Sfantului Nepomuk,  amplasata in Piata Libertatii, in fata cladirii fostei primarii a orasului. Monumentul arhitectural, realizat in stil baroc, a fost construit dupa planurile arhitectilor vienezi F. Blim si E. Wasserburger, la Viena, in 1756. Soclul monumentului este construit din granit sculptat cu imagini ce redau legenda sfantului. De-a lungul timpului statuia a fost mutata de mai multe ori, dar in anul 1974, monumentul revine in fata fostei primarii, acolo unde ii fusese locul initial, unde se afla si acum. Monumentul il infatiseaza pe Sfantul Nepomuk, patronul cultului catolic din zona Banatului, deasupra acestuia inaltandu-se figura Sfintei Fecioare Maria ce tine in mana flori de crin, simbolul puritatii.

Oricine poate pune un monument in Timisoara?

Orice timisorean care vrea sa puna un monument de for public in oras trebuie sa intocmeasca o documentatie, pe care sa o trimita mai apoi Directiei pentru Cultura si Patrimoniu National Timis sau direct Ministerului Culturii. Pana la instalarea propriu-zisa a monumentului sunt necesare mai multe documente, printre care si un aviz de la Directia judeteana, un Certificat de urbanism eliberat de Consiliul Local, un plan de incadrare zonala, eliberat de Biroul de urbanism, un plan de situatie, un fotomontaj al locului de amplasare, plus un colaj al lucrarii, o sustinere teoretica, precum si un CV al autorului lucrarii. „Pot pune orice monument, cu aprobarea comisiei.

Sfantul Nepomuk

Cel care propune monumentul trebuie sa faca documentatia necesara“, ne-a declarat Andrei Medinski, secretarul comisiei de monumente din cadrul Directiei pentru Cultura si Patrimoniu.

Fiecare statuie sau monument trebuie sa aiba o fisa analitica, pentru ca Ministerul Culturii sa intocmeasca o lista cu acestea. Andrei Medinski spune ca a trimis adrese la fiecare primarie, dar ca niciuna din judetul Timis nu a intocmit fisele pana acum.
„Monumentele de dinainte de 1989 din Timisoara sunt in patrimoniul Primariei, dar nu exista o valoare financiara pentru fiecare. Eu le-am propus sa facem o comisie care sa le estimeze valoarea. Ei au raspuns cu… liniste“, a mai spus Medinski. Reprezentantii Primariei Timisoara spun ca ei au intocmit listele inca de anul trecut si, contrar spuselor secretarului comisiei de monumente de for public, municipalitatea are in patrimoniu doar…  trei monumente.

„Exista trei lucrari de arta plastica monumentala de for public care sunt administrate de Primaria Timisoara. Este vorba despre statuia lui Alexandru Mocioni, Virgil Economu din Calea Dorobantilor si de monumentul Reginei Maria. Am trimis fisele analitice din aprilie 2010. Nu sunt alte monumente de for public care sa fie administrate de noi“, ne-a declarat Flavius Boncea, purtator de cuvant al Primariei Timisoara

Nu-ti dai seama in memoria cui este destinata aceasta statuie. Cred ca e in memoria revolutionarilor. Noi astia mai in varsta avem alta conceptie despre ce inseamna un monument. - Ligia Zangor - despre “Invingatorul“, bulevardul Take Ionescu

Nu cred ca trebuiau atatea monumente pentru mortii revolutiei. Poate era mai bine sa fi fost unul mare, frumos care sa inspire cu adevarat lupta care a avut loc la Revolutie. - Elena Cirstea - despre „Omul tinta“, Piata 700

Este groaznica. Nu se potriveste deloc cu Catedrala, cu cladirile vechi din centru, cu nimic. Este oribila. Ma minunez de fiecare data cand trec seara pe aici. - Emanuel Turcu despre Crucea de neon din fata Catedralei

E ceva deosebit. E arta Feng-shui. E minunata dupa ce te imbeti sambata seara. Vii aici, te uiti, te minunezi si te intrebi oare ce-o fi: camila, strut, struto-camila? Claudiu Nesa - despre „Art Tuborg“, Parcul Copiilor

Toata rugina si negreala care este pe monument semnifica viata grea prin care trecem. De fapt, daca stau sa ma gandesc ar trebui sa-i reprezinte pe actualii conducatori. - Ioan Botezatu despre „Deschidere“, Casa Tineretului

__________________________________________________________________________________________

FOTO: Dariana Dragos

Autori: Roxana Deaconescu, Liliana Iedu, Gheorghe Ilas, Caius Seracin