209 ani de la una dintre premierele Timisoarei. Cum a reusit un tipograf sa intre in istoria orasului. Foto

TIMISOARA. Trecuse aproape un secol de cand Eugeniu de Savoya intrase triumfal in Timisoara, eliberand-o de sub stapanirea turcilor. Orasul era in plina dezvoltare, iar o mana de ajutor a dat, in urma cu 209 ani, si un tanar si ambitios tipograf.

Josef Klapka, pentru ca despre el este vorba, s-a nascut in 1786 si era al doilea fiu al lui Karl Klapka, un farmacist de origine ceha. Familia sa se muta la Timisoara in 1788, la doi ani dupa ce Josef venise pe lume. Baiatul avea sa creasca in cetatea Timisoarei. Se casatoreste de tanar cu Terezia David, vaduva lui Ludwig Jonas, cel care detinea una dintre cele mai importante tipografii din Imperiu la inceputul de secol, si preia si fraiele afacerii.

La numai 29 de ani, tanarul Klapka avea sa intre in istoria Timisoarei si chiar a Imperiului Habsburgic.

La data de 15 mai 1815 apare o noutate in peisajul cultural din Timisoara: se deschide prima biblioteca publica de imprumut, cu sala de lectura, din Banat si din intregul Imperiu Habsburgic. Biblioteca cuprindea in jur de 4000 de volume, cu lucrari in limbile germana, franceza, latina, maghiara, etc, consemnate intr-un catalog aparut cu un an mai tarziu. Accesul la volume se facea pe baza unui abonament lunar, de 2 florini, sau anual, de 25 de florini. Pentru fiecare volum imprumutat se retinea garantia de 5 florini„, scrie turdearhitectura.ro.

Biblioteca avea sa ramana in proprietatea sa pana in 1829, cand i-o vinde unui anume Beichel, insa ea si-a continuat existenta.

Alaturi de tatal sau, Josef Klapka se implica in activitatea teatrala si in viata culturala a urbei, iar cei doi fii ai lui ajung generali in Revolutia din 1848. Biblioteca Klapka a functionat pana dupa Revolutia de la 1848, trecand prin mai multe maini„, spunea nu demult istoricul Ioan Hategan.

Biblioteca a fost doar prima dintre reusitele lui Josef Klapka la Timisoara. La patru ani de la deschiderea acesteia, tanarul Klapka avea sa devina primar al Timisoarei. In mandatul sau a fost introdus un nou sistem de colectare a taxelor si a fost sistematizata reteaua stradala.

Povestea primarului Klapka o puteti citi AICI.

In 2007, pe zidul cladirii in care a fost odata biblioteca lui Klapka a fost montata o placa comemorativa, care aminteste de creatia acestuia.

Nu putem trece cu vederea faptul ca monarhia habsburgica nu a ales sa deschida o biblioteca publica la Viena sau la Budapesta, ci la Timisoara. Inseamna ca aici exista o elita culturala, dar si o populatie dornica de cunoastere si interesata de cultura„, spunea la amplasarea placii memoriale Violeta Zonte, directorul de la acea vreme al Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National (DCCPN) Timis.

Astazi, in cladirea in care odinioara functiona biblioteca lui Klapka se afla Casa Artelor, dar si sediul Directiei de Cultura si Monumente a Judetului Timis.

Advertisement
Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Articolul din tur de arhitectura e de deja acum 8 ani dar premiera de acum 209 e laudabila totusi.