TIMISOARA. S-a stins un titan al muzicii romanesti si un simbol al Timisoarei.
Nicu Covaci, fondatorul legendarei trupe Phoenix, nascuta la Timisoara, a murit, dupa saptamani in care a fost internat in stare grava la Terapie Intensiva. Avea 77 de ani.
Artistul a fost supus in primavara unei interventii chirurgicale, dupa ce i-a fost depistata o tumora pe creier care i-a fost extirpata.
Dupa operatie, o vreme starea de sanatate a lui Nicu Covaci a evoluat bine, insa, in ultima perioada el s-a simtit tot mai rau si a fost reinternat la ATI la Spitalul Judetean Timisoara, unde medicii au facut tot ce le-a stat in putinta sa-l salveze.
Din pacate, vineri seara, inima artistului a incetat sa mai bata.
Nicu Covaci s-a nascut in 19 aprilie 1947, a fost compozitor, cantaret, chitarist, pictor si grafician, fondator si lider al formatiei Phoenix.
In 1961, legendarii Nicu Covaci si Bela Kamocsa au pus bazele unei formatii dupa „modelul” The Shadows. Un an mai tarziu, infiinteaza trupa „Sfintii”, in cadrul brigazii artistice de elevi de la scoala Gimnaziala nr. 2 din Timisoara. Titulatura initiala a fost schimbata in „Phoenix”, pentru a evita conflictele cu autoritatile vremii. Prima compozitie proprie a fost piesa „Stiu ca ma iubesti si tu”, inregistrata la radio in 1964. Din anul urmator dateaza alte doua inregistrari: „Bun e vinul ghiurghiuliu” si „Padure, padure”, care au fost primele melodii din rockul romanesc inspirate din folclor.
Phoenix a hranit spiritual generatii de romani, a lansat mari muzicieni si piese nemuritoare. Membrii formatiei au abordat numeroase subgenuri ale rock-ului, traseul stilistic al formatiei pornind de la muzica beat, rock psihedelic, hard rock, ajungand la etno – rock. Piese celebre au fost si inca sunt fredonate de generatii intregi: „Vremuri”, „Fata Verde”, „Andrii Popa”, „Strunga”, „Canarul”, „Mugur de fluier”, „Mica tiganiada”, „Nunta” sunt capodopere, care inca scriu istoria Phoenix.
Peste 40 de muzicieni au facut parte din formatia Phoenix de-a lungul anilor, Nicu Covaci fiind nucleul care a pastrat spiritul Phoenix viu, mai bine de o jumatate de secol.
Nicu Covaci lasa in urma, asadar, o mostenire uriasa, nepretuita si nemuritoare: muzica Phoenix. Poate chiar ce a putut da mai bun rock-ul romanesc din toate timpurile.
Inca de anul trecut Consiliul Judetean Timis a propus amenajarea unui muzeu dedicat trupei Phoenix in Bastionul Theresia la Timisoara.
Pareri
Se duc titanii …Dumnezeu să-l ierte!
Mulțumesc maestro Nicu!
Mulțumesc PHOENIX!
Multumim pentru muzica. Oricum o vom asculta din nou impreuna in ceruri. Ne rugam la domnul nostru Isus Cristos pentru sufletul lui.
Era o vreme când doar muzica lor ne dădeau speranțe de libertate, ei emisiunea Metronom de la Europa Liberă și putinele concerte de la Casa de Cultura.
Multumim !
Intr o alta ordine de idei cine la sfătuit sa se lase măcelărit de doctorul ples? Verificați câte operați nereușite a avut. Eu cu cine am vb și a fost operat de ples a murit sau trebuia re operat. Am un caz in familie operat de acest așa zis medic
„doar muzica lor ne dădeau speranțe de libertate” – corect spus!
Stie cineva cand o sa fie inmormantarea la Cimitirul Eroilor? Pt. fani.
L’am intrebat pe Gram de funeralii si spune ca momentan nu se stie nimic inca.
Ti’au raspuns deja in alt articol, ca au citit deja aici – si te’ai rahat pe tine deja si acolo, cum ti’e felul.
E ceva ciudat. Acum cativa ani, prepandemic, m’am intrebat cat timp mai am. Ce n’am prea ascultat in viata asta? Asa ca am luat lista de la Prog Archives. Nu orice subgen. Sigur, nu m’am putut abtine si sa reascult ce ascultasem deja. Ieri a murit Nicu. Acum am ajuns la Phoenix. Nu stiu nici eu daca mai apuc si litera Z si pagina cu formatii cu nume cu simboluri alfanumerice. RIP. Fie sa renasca!
„…numai cel ce har
Are de-a renaste curatit prin jar”
Adica nu e chiar pentru oricine, numa’ zic… Lui i se aplica, altora, care asculta si nu inteleg nimic… mai putin.
Asta e trunchierea lui Ujica. Versul complet al lui Foarta e „Fie sa renasca numai cel ce harul/are de’a renaste curatit prin jarul/rugului extatic, curatit cu’ambrozie/la Livan, de duhul pasarii cea roshie”. Livan – Liban, Phoenicia, tzara pasarii Phoenix.
Foarta mi-a fost profesor acum niste decenii. Desi vorbeam aceeasi limba, a lui era peste capacitatea noastra, a studentilor, de a procesa, de a intelege. Serban Foarta e un om din alta lume oprit aici sa se odihneasca putin, apoi isi va continua calatoria. Din mica sa odihna face parte si marele univers Phoenix – ce genii am avut in acest oras, ce vremuri…