Absorbtia fondurilor europene, afectata de neadaptarea proiectelor cadru la specificul local. Cele mai mari probleme, la agricultura

TIMISOARA. Rata de absorbtie a fondurilor europene aflate la dispozitia Romaniei se mentine sub 10%, in ciuda avertismentului lansat, recent, de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a atras atentia ca, in lipsa unor masuri imediate de imbunatatire a procedurilor de achizitii publice, tara noastra risca sa piarda sume insemnate de bani. in viziunea consultantilor de specialitate, reticenta cu care se acceseaza banii europeni nu tine doar de „timiditatea” cu care romanii se raporteaza la facilitatile financiare promovate de Uniunea Europeana, ci si de neadaptarea proiectelor europene cadru la conditiile specifice plaiurilor mioritice.

„Exista cel putin trei factori care au franat, ca sa nu spun blocat, ritmul de accesare a banilor europeni. in primul rand, vorbim despre forta economica europeana, care a transformat Romania intr-o piata de desfacere, apoi despre factorul bancar si, nu in cele din urma, despre factorul indigen, romanesc”, considera unul dintre „scriitorii” locali de proiecte europene, Grigore Trif. In viziunea sa, anumite masuri sunt dimensionate in asa fel, incat sa duca la importul de utilaje din Uniunea Europeana si transformarea Romaniei intr-un producator de materii prime si nu de produse manufacturate.

„S-au finantat proiecte care au impus achizitionarea unei combine noi de 240.000 de euro pentru un fermier care detinea doar 40 de hectare de teren, in conditiile in care nu avea voie sa presteze servicii si pentru altii. Asta inseamna folosirea combinei doar o zi-doua pe an. in schimb, n-am prea intalnit proiecte care sa vizeze fabrici de zahar, ulei sau conserve, adica unitati care sa ofere multe locuri de munca si produse manufacturate. Ce sa mai spunem de produse reziduale, cum ar fi sroturile, esentiale pentru zootehnie, care se importa din Brazilia”, exemplifica Trif. Factorul bancar pune, de asemenea, bete in roatele derularii proiectelor europene, in conditiile in care creditarea este greoaie, iar statul refuza, in continuare, sa infiinteze o banca specializata pe finantarea acestor proiecte. Cum se intampla in Polonia, spre exemplu. In acceptiunea generala a expertilor in redactarea de proiecte europene, factorul romanesc este cel mai devastator. In primul rand, personalul oficiilor judetene ale Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, care nu este preocupat de armonizarea proiectelor cu specificul romanesc si chiar de a propune modificari legislative in acest sens.

„Masura pentru instalarea tinerilor fermieri prevede ca fermierii sa nu aiba mai mult de un an vechime in fruntea unei exploatatii, rezultand fara echivoc ca experienta este daunatoare. Abunda proiectele a caror titulari sunt din oras, cu domiciliul in oras, absolventi a diverse facultati private, dar un tanar agronom care a avut ghinionul de a-si inregistra o exploatatie inainte de aparitia acestor fonduri europene efectiv nu le mai poate accesa. De asemenea, exista Masura 312 care vizeaza reducerea dependentei de activitatile agricole in mediul rural. Un program bun prin care se finateaza pana la 85% infiintarea unor service-uri auto, mici fabrici de mobila, incaltaminte, adica tot felul de activitati non-agricole. Acestea se finanteaza doar in mediul rural, nu in comunele periurbane. Astfel, s-a ajuns in situatia hilara ca un proiect foarte realizabil, dar localizat in Bazos, sa nu poata fi eligibil, datorita faptului ca Bazosul este considerata zona periurbana a marelui centru urban Recas. in schimb, in Chisoda acest lucru ar fi posibil, localitatea fiind considerata in mediul rural, chiar daca este la o aruncatura de bat de Timisoara”, ne-a mai declarat Grigore Trif.

Nu in ultimul rand, Masura 125, care se refera la lucrarile de irigatii, se adreseaza exclusiv entitatilor organizatorice mari, interzicand accesul fermierilor de rand. Toate aceste inadvertente intre cadrul organizatoric al proiectelor europene si specificul romanesc, care nu sunt amendate de catre institutiile implicate in implementarea proiectelor europene, isi pune serios amprenta asupra ratei de absorbtie a banilor comunitari…