Afacerea de milioane de euro care ar fi dus la renasterea unui oras din Banat

Isi pusesera toata nadejdea in ceea ce oferea pamantul, iar acesta ar fi trebuit sa fie garantia renasterii unuia dintre cele mai pitoresti orase ale Banatului.

CITESTE SI: Seful Politiei Rutiere Petru Rumega, despre AMENZILE Big Brother ce vor curge la Timisoara, anuntate de Nicolae Robu: n-am iscalit nimic cu Primaria 

La Anina, primaria s-a relansat, in toamna anului 2016, in afaceri cu carbune.

Edilii se gandeau atunci sa vanda niste carbune dintr-un depozit exploatat in urma cu peste 100 de ani, descoperit din intamplare in curtea unei firme din oras. Era vorba de 110.000 de tone. O prima cantitate a si fost trimisa la o centrala termica din Bosnia Hertegovina, la Liubcovac.

Primaria spunea ca, daca acest carbune va trece de probele la care va fi supus, livrarea va continua, iar visteria orasului avea sa se umle vazand cu ochii, pentru ca stocul era evaluat la peste 3,5 milioane de euro.

Din pacate, insa, dupa testele efectuate, s-a ajuns la concluzia ca reziduurile de huila de Anina sunt prea tari ca valoare energetica pentru termocentralele din Bosnia. Cele 1.500 de tone de praf de huila din depozitul minier descoperit la suprafata si trimise nu departe de Sarajevo nu vor fi cumparate. Bosniecii au spus ca acest carbune are o valoare energetica de 3.600 de kilocalorii, iar termocentrala are nevoie de carbune cu o putere calorica de doar 2.400, potrivit radioresita.ro.

CITESTE SI: Cel mai colorat si parfumat festival al primaverii la Timisoara! Cand incepe o noua editie Timfloralis? 

Va reamintim, Anina este un vechi centru minier din Banat, de unde carbunele s-a extras mai bine de 300 de ani. Mina din Anina, cea mai adanca din Europa, a fost inchisa in 2007, in urma unui accident de munca, soldat cu moartea a 7 ortaci si ranirea altor 7.

Decizia autoritatilor de a inchide mina a lasat orasul fara locuri de munca.

Potrivit autoritatilor, daca ar fi exploatat, depozitul de praf de carbune, datat 1910 si descoperit in 2014, ar asigura lejer pentru inca cel putin un secol viata economica in Banatul de Munte.

Dupa inchiderea minei, intreaga economie a localitatii carasene s-a prabusit. Conform statisticilor, din cei aproximativ 15.000 de locuitori, au mai ramas o treime, din care majoritatea sunt pensionari sau someri.