Toate insemnarile, textele, ideile pentru showurile mele le scriu pe coli de hartie, sunt de pomina colegilor de redactie pentru ca am buzunarele burdusite de coli A4. Nu am incredere in laptopuri si in cuvintele scrise pe ecrane luminoase, am texte si insemnari de acum 10-11-12 ani si le privesc adeseori ca pe niste amintiri dragi… Uneori, in vacante, trec zile bune in care scriu doar pe laptopuri si apoi, dupa o vreme, cand imi reiau scrisul pe eternele mele coli de hartie am o stangacie intr-ale scrisului…
Daca n-ati mai scris demult pe o hartie incercati sa o faceti si veti descoperi stangacia. Nu cred in vorbe scrise pe ecrane luminoase dupa cum nu cred in carti citite pe reader bookuri… Citeam in „Jurnalul fratilor Goncurt” (o capodopera, n-o ratati) ca pe la 1870 cartea era serios amenintata de o noua inventie, bicicleta. Se credea ca oamenii vor renunta la citit in favoarea mersului cu bicicleta… Nu cred ca vreodata colile mele de hartie A4 pot fi inlocuite de ecrane luminoase…
Ma uitam zilele trecute la showul lui Mihai Morar de pe Antena 2, un remember Cenaclul Flacara si mi-am dat seama ca intr-o piata media aglomerata de talent showuri, „Romanii au talent”, „Megastar”, „X factor”, „Fabrica de staruri”, „Vocea Romaniei” primul format de tip talent show, cu urme vizibile si-n ziua de azi a fost „Cenaclul Flacara”… Niciun talent-show din ziua de azi, indiferent de popularitate nu va reusi sa descopere talente care sa reziste in timp 30 de ani asa cum a facut Paunescu. Abundenta e doar un altfel de cenzura…