Anul trecut, suporter in tribune, acum, jucator in finala. Povestea unui tanar talentat al echipei Timisoara Saracens

TIMISOARA. Vlad Neculau a facut, sezonul trecut, deplasarea cu suporterii formatiei de rugby, pentru a vedea la lucru echipa mare in semifinale, iar apoi in finala mare, castigata cu Baia Mare. La un an de la acel moment, tanarul de 20 de ani a fost titular in semifinala castigata cu CSM si este anuntat in lot pentru finala de aur, tot contra maramuresenilor. In spatele acestei povesti simple stau sute de ore de antrenament, de sala, de munca si dorinta de a deveni mai bun pe zi ce trece.

Dar sa incepem cu inceptul. Vlad a inceput sportul cu mingea ovala tarziu, la 14 ani, pe cand era elev al Liceului Alexandru Ioan Cuza din Iasi.

„Nu facusem niciun sport pana atunci, iar in ziua cu pricina au venit mai multi antrenori. Pe mine m-au vazut mai inalt si m-au trimis la rugby. Am ajuns astfel in curtea celor de la CSS Unirea. Pot sa spun ca mi-a placut din prima, iar primul meu antrenor, Gabriel Popa, a avut un impact deosebit asupra carierei mele. Pana in acel moment nu stiam mare lucru despre rugby. Urmarisem un documentar cu accidentarile sportivilor, si mi-a sarit in ochi accidentarea unui rugbist, care suferise de o ruptura la ligamentele incrucisate. Intamplator, aceasta a fost si prima mea accidentare, la varsta de 17 ani”, ne-a spus Vlad.

Sportivul nascut in comuna Bivolari, judetul Iasi, judet din care mai provin si alti jucatori din lotul echipei mari a banatenilor, ca Lazar, Simionescu, Popa, Rupanu sau Drenceanu, a facut marele pas venind la juniorii echipei timisorene, dupa ce fusese monitorizat de antrenorii Marin si Cioriciu.

A urmat o recuperare dupa accidentare, sute de ore de antrenament si pregatire fizica si titlul de campion national la echipe sub 20 de ani, cucerit anul trecut. Deoarece performantele lui din teren l-au recomandat, la fel ca atitudinea, caracterul si calitatile fizice, pasul urmator a fost integrarea sa la echipa mare.

„Baietii sunt extraordinari, m-au primit cu bratele deschise, si pe mine si pe ceilalti colegi care au ajuns la echipa mare. Avem de invatat de la fiecare ceva. Pot sa spun ca mentorul meu este Vasile Rus. Imi este de ajutor si imi da incredere, asa cum fac si antrenorii Sosene Anesi si Chester Williams, niste oameni cu totul special”, ne-a povestit Vlad Neculau despre integrarea la echipa mare.

Odata facut debutul, au venit si selectiile sub tricolor, in urma jocurilor in care s-a remarcat. La nationala Under 20 de ani a fost titular indiscutabil in linia a III-a, dar marea surpriza a venit si de la nationala Stejarilor, unde a fost convocat, si unde s-a pregatit cu jucatorii de nationala.

Faptul ca anul trecut a fost suporter al echipei la meciurile de titlu, iar acum are sansa sa joace in ultimul act, il motiveaza si mai mult.

„In primul rand este o senzatie foarte placuta sa faci parte dintr-un asemenea grup si sa pui si tu umarul la bunul mers al echipei. Apoi este si o responsabilitate mare sa joci astfel de partide, care vin insa la pachet cu o doza mare de motivare si determinare. A fost un an destul de dificil pentru Timisoara Saracens, dar am ramas uniti, am stat, cum se zice, impotriva furtunii si am rezistat pana la capat. Nu ma gandesc la viitor, la ce va fi maine sau peste un an, iau lucrurile pas cu pas, iar pentru noi, ca grup, cel mai important meci este cel de sambata. Va fi foarte greu, dar sper sa prindem o zi buna cu totii si sa pastram titlul in acest oras”, a mai spus tanarul flanker.

Student la „Educatie Fizica si Sport”, Vlad nu prea are timp liber, iar cand il are, prefera sa mearga la sala de forta, sa citeasca si, in general, sa se detaseze de stresul partidelor. Daca nu era rugby-ul, Neculau alegea cu siguranta o cariera militara, dar acum este multumit de drumul pe care l-a luat in viata si spera sa continue alaturi de campioni.

„In viata, fiecare primeste ce merita, iar mie nu imi ramane decat sa trag tare, ca si pana acum, sa raman in acest grup minunat de jucatori”, a incheiat Vlad.

Timisoara Saracens joaca a 5-a finala a Superligii din ultimii 6 ani, sambata, pe stadionul Arcul de Triumf din Bucuresti, de la ora 18, impotriva adversarului traditional, Stiinta Baia Mare.