Ar putea deveni un al doilea centru al orasului. Un loc in care s-a scris istorie la Timisoara, scos la vanzare pentru 24 de milioane de euro.

TIMISOARA. De-a lungul anilor, intr-un loc simbol pentru Timisoara, in care s-au scris pagini intregi din istoria orasului, s-au tot facut planuri marete care sa revitalizeze zona si sa o transforme intr-un nou centru de interes.

CITESTE SI: Strigat de ajutor. E nevoie urgenta de sange pentru un copilas de 6 ani, internat la spital in Timisoara 

Vorbim de vechea platforma industriala ELBA, aflata la doi pasi de Gara de Nord din Timisoara pe un teren valoros de peste 7 hectare, marginit de 4 strazi importante si traversat de o strada, a carei deschidere ar putea contribui la fluidizarea traficului din aceasta parte de oras.

Dupa ce batrana fabrica si-a mutat productia in Parcul Industrial Freidorf, acum cativa ani, de terenul din oras s-au aratat interesati niste investitori italieni care isi propuneau sa ridice in loc un cartier rezidential, cu blocuri de locuinte, mall, piscine si terenuri de sport. Insa, din pricina crizei economice, planul a esuat.

In 2013 a mai existat o incercare de vanzare a terenului, fara succes insa. Acum proprietarii spera sa obtina pe el fabuloasa suma de 24 de milioane de euro.

Chiar daca la acest nivel, afacerile comporta un alt regim, cei care se ocupa de tranzactie s-au apucat sa puna anuntul de vanzare-cumparare, zilele trecute, si pe site-urile imobiliare obisnuite.

Terenul e inconjurat de 4 strazi principale: bulevardul Garii, bulevadul Dragalina, Splaiul Titulescu si strada Pop de Basesti, iar imobilele sunt in curs de demolare.

Schimbrea radicala a zonei este cuprinsa si in Masterplanul aprobat ca etapa preliminara a viitorului Plan Urbanistic General al Timisoarei.

Un loc care a pus Timisoara pe harta celor mai pretuite produse

In acest loc in urma cu aproape 100 de ani, in 1921, se infiinta fabrica Dura, care aveau ce confectiona componente pentru corpuri de iluminat si baterii. In perioada crizei interbelice, se asociaza cu inca o firma, iar in 1948, ca urmare a nationalizarii, Uzinele Dura au devenit parte a grupului de firme Electrobanat.

Numele Elba, insa, cunoscut din perioada comunista, i-a fost dat fabricii dupa Revolutie, mai exact dupa privatizarea inceputa in 1990 si finalizata in 1995.
Primele faruri si lampi auto pentru tractoare si camioane ies pe poarta fabricii in ’52. Mai tarziu, in perioada 1956 – 1970, Elba dezvolta primele faruri si lampi pentru pentru Dacia, iar in ’72 fabrica obtine „licenta Cibie-Franta”, devenind producator al primelor faruri si lampi pentru Dacia 1300.

Bateriile Elba, nelipsite din casele romanilor pe vremea lui Ceausescu

Pe vremea comunismului, bateriile Elba erau arhicunoscute si nu lipseau din casele romanilor. Poate cele mai utilizate erau cele patratoase, invelite in hartie rosie cu alb si albastru. Multi si le amintesc datorita obiceiului de a le incerca pentru a vedea daca mai sunt incarcate. Astfel, bornele bateriilor erau atinse cu varful limbii, iar atunci cand erau incarcate senzatia era usturatoare.

Cel mai frecvent, ele erau folosite in lanternele specifice perioadei, facute si ele la fabrica din Timisoara. Din metal sau metal combinat cu plastic, lanternele functionau cu aceste baterii. Un inconvenient era acela ca din bateriile respective curgea uneori acidul, astfel ca nu puteau fi lasate mai mult timp in lanterne intrucat le deteriorau.

Ceausescu nu a calcat niciodata in aceasta fabrica, pentru ca nu era „grandioasa”

Nicolae Ceausescu nu a trecut niciodata pragul fabricii. in vizitele sale la Timisoara, el a preferat alte unitati, mai grandioase, cu porti largi.

Muncitorii de la ELBA au fost primii care au iesit pe portile fabricii la Revolutie

La Revolutia din 1989, la Timisoara, muncitorii de la aceasta fabrica au fost printre cei mai activi. Mai exact, un grup de muncitoare au deschis portile fabricii si au pornit spre centrul orasului pentru a protesta fata de regimul de la acea vreme, fara a lua in seama avertismentele generalului Stanculescu, venit in fabrica pentru a potoli greva generala ce fusese declansata.

Se intampla in 20 decembrie 1989, cand Timisoara a devenit primul oras liber de comunism din Romania, pentru ca muncitorii de pe marile platforme industriale ale orasului au oprit lucrul si s-au alaturat demonstrantilor.