Arhitecta Printului Charles bate la portile orasului Timisoara. Ii deschidem?
TIMISOARA. A petrecut 10 ani in Marea Britanie si a studiat 2 la Oxford, dar s-a intors acasa pentru a-i ajuta pe romani sa isi salveze comorile arhitecturale. Vorbim despre „arhitecta Printului Charles”, Silvia Demeter-Lowe, considerata mana dreapta a acestuia in Romania, in proiectele de restaurare a caselor printului din Transilvania. Ardeleanca ce il sfatuieste pe Printul Charles vine la Timisoara, sa le dea o mana de ajutor celor care isi propun sa conserve minunile mostenite de la inaintasi care au dus candva faima „Micii Viene”.
Silvia Demeter-Lowe a reusit sa restaureze porti ale cladirilor istorice din Brasov, in cadrul unui proiect pilot in tara noastra. S-a ingrijit de una si i-a trezit pe brasoveni din nepasare. Acelasi lucru ar urma sa se intample si la Timisoara, daca banatenii arata ca dau mai mult de doi bani pe patrimoniul arhitectural al orasului.
Asociatia Culturala Kratima pune la cale un festival, numit „Poarta Arta”, care se desfasoara in perioada 25-29 septembrie. Inspirati de Silvia Demeter-Lowe, reprezentantii asociatiei au trimis deja la restaurare prima poarta a orasului, cunoscuta sub numele de „poarta cu nasturi”, de pe strada 16 Decembrie 1989 nr. 12, intrucat in vechime, vreme de cateva decenii, a dus la atelierul unui mester nasturar faimos.
Poarta a ajuns deja in atelierul arhitectului Daniel Tellman pentru reconditionare si va fi montata la locul de cinste in 25 septembrie.
„Silvia Demeter-Lowe, arhitecta care se ocupa de casele Printului Charles in Transilvania, a demarat un proiect similar cu ceea ce facem noi, in Brasov. A restaurat initial o poarta si a atras atentia opiniei publice, reusind apoi ca fiecare sa-si restaureze poarta. Noi organizam, de fapt, un festival, intre 25 si 29 septembrie. In 25 septembrie inauguram poarta, restaurata fara efort financiar din partea proprietarilor, in 26 septembrie avem o Masa rotunda la care participa oficialitati din Timisoara si Silvia Demeter-Lowe”, a declarat, pentru opiniatimisoarei.ro, Oana Grimacovski, din partea Asociatiei Kratima.
Portile Timisoarei deschid drumul spre istoria orasului. „Majoritatea cladirilor de patrimoniu din capitala Banatului fac parte din mostenirea Imperiului Austro-Ungar, care a adus orasului o inflorire economica inegalabila si referinte stilistice inspirate din curente artistice prezente la Budapesta si Viena”, sustin organizatorii.
Pentru anul viitor, reprezentantii asociatiei vor sa restaureze alte doua porti, sperand ca vor trezi interesul timisorenilor pentru patrimoniul construit al orasului. Evenimentul „Poarta Arta” este derulat de Asociatia Culturala Kratima si cofinantat de Administratia Fondului Cultural National si de Primaria Timisoara.
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Nu stiu daca va avea loc din cauza activistilor de partid, sau din cauza a tot felului de cumetrii. De cativa ani de zile Timisoara sufera, desi avem o facultate de arhitectura care nu se face simtita in viata comunitatii.
Bineanteles ca ii deschidem, dar il asteptam si pe Printul Charles ca viitor Suveran al Romaniei.
D-na Silvia demeter Lowe ar putea sa puna o vorba buna unde trebuie pentru a ne salva de „buldozerul Caritatea” care vrea sa demoleze cladiri frumoase dar bineinteles intentionat neingrijite in centrul Timisoarei.
O asteptam pe distinsa doamna arhitect in Timisoara cu bratele deschise!
In Timisoara sunt sute de porti care merita si trebuie restaurate. La fel si cu cladirile de patrimoniu. Un pas inainte in acest domeniu ar insemna enorm pentru Timisoara. Ce fac autoritatile locale? Nimic. Ba chiar distrug in continuare, asa cum cum fac cu parcurile orasulului, o alta mandrie ( pierduta ) a noastra, care pentru primar, de ex., nu reprezinta nimic altceva decat zone care trebuie destinate birturilor si parcarii masinilor clientilor.
daca la masa rotunda din septembrie participa si primaru’ d-na Silvia nu va avea prea multe de spus, din pacate.
Doamna Silvia Demeter-Lowe se va speria ajungând în Piaţa Roşie 2, iar văzând imagini cu fermecătorul scuar Belle Époque ce a fost Piaţa Libertăţii cea adevărată (care adunase peste 150 de ani de tradiţie, nimicită demenţial), VA PLÂNGE şi va pune exact eticheta meritată autorilor acestui masacru imprescriptibil.
Se va speria ajungând în Piaţa Roşie 2, iar văzând imagini cu fermecătorul scuar Belle Époque ce a fost Piaţa Linbertăţii cea adevărată (care adunase peste 150 de ani de tradIţie, nimicită demenţial), VA PLÂNGE şi va pune exact eticheta meritată autorilor acestui masacru imprescriptibil.
e va speria ajungând în Piaţa Roşie 2, iar văzând imagini cu fermecătorul scuar Belle Époque ce a fost Piaţa Linbertăţii cea adevărată (care adunase peste 150 de ani de tradIţie, nimicită demenţial), VA PLÂNGE şi va pune exact eticheta meritată autorilor acestui masacru imprescriptibil.