Vlad Gaivoronschi
Arhitectura unui oras are potential pentru a deveni un vector economic, dar acest lucru nu este foarte bine inteles de catre cei care au investit in Timisoara, spun liderii arhitectilor din oras.
In opinia lui Vlad Gaivoronschi, presedintele Ordinului Arhitectilor filiala Timis, si a lui Adrian Ionasiu, vicepresedinte al acestui for, Timisoara nu are, ca oras, un proiect de viitor la care sa adere. In schimb, Facultatea de Arhitectura din Timisoara a dat foarte multi specialisti in domeniu, care insa au luat calea strainatatii, pentru a gandi proiecte ambitioase.
La Timisoara a inceput, luni seara, a patra editie a Anualei de Arhitectura, un eveniment care dureaza o luna si va aduce multi specialisti europeni ai acestei profesii, dar si fotografi de arhitectura.
Anuala de Arhitectura are un scop educativ, spune arhitectul Adrian Ionasiu, iar mesajul sau ar trebui preluat de autoritatile locale, de la care se doreste sa organizeze concursuri de idei pentru dezvoltarea arhitecturala a urbei.
„Tema acestei editii este „Modele de viitor”. Noi, ca oras, nu avem un proiect de viitor in care sa aderam. Avem invitati din strainatate care vor vorbi despre modelele lor. Acest eveniment are si scop educativ. Un studiu sociologic facut la Cluj a aratat ca oamenii au incredere in procent de 80% in arhitecti, in timp ce in politicieni, gradul de incredere este de 15%„, a spus Ionasiu.
Subiectul a fost detaliat si de catre Vlad Gaivoronschi, cel care a proiectat, printre altele, cladirile City Business Centre din Piata 700.
Din punctul sau de vedere, Clujul a luat-o cu mult inaintea Timisoarei in privinta colaborarii cu mediul de profesionisti in arhitectura si al organizarii de concursuri.
Arhitectul spune ca, in ultimii 20 de ani, „Romania s-a antrenat pentru a face constructii, dar fara a avea calitate arhitecturala. Arhitectura reprezinta o natiune, are aceasta calitate. Arhitectura unui oras este un vector economic, doar Ovidiu Sandor (patronul ModaTim Investment, proprietarul cladirilor de birouri din Piata 700, n.r.), a inteles asta, multi alti investitori din Timisoara nu au inteles„, a spus Gaivoronschi. Acesta a dat exemplul orasului spaniol Bilbao, pe care l-a asemanat, inainte de reconstructia arhitecturala, cu un Petrosani din Romania, dar care a devenit un exemplu pentru toti arhitectii europeni.
Arhitectii au mai spus ca in Timisoara trebuia sa avanseze mult mai mult, in ultimii 20 de ani, cu constructii noi, dar care sa nu fie facute de mediul privat, ci de autoritatile locale sau cele centrale care au reprezentante aici. „Timisoara nu poate fi un oras de 5 stele fara o arhitectura de superclasa„, crede presedintele OAR Timis.
Discutii exista cu liderii locali si chiar cu cei de la centru, chiar si cu ministrul Elena Udrea, au admis arhitectii timisoreni, insa, din punctul de vedere a lui Ionasiu „lucrurile bune sunt estompate la nivelele inferioare„.
La nivel local, arhitectii membri ai OAR Timis fac parte din comisiile de urbanism de la Primaria Timisoara si de la Consiliul Judetean, dar nu exista putere de decizie. „In ultima instanta, decizia este una politica”, a mai marturisit Adrian Ionasiu, fost arhitect-sef al Timisoarei in primii ani dupa Revolutie. Ce se poate schimba? Ionasiu spune ca un prim pas ar fi ca dezbaterile si consultarile publice care se vor organiza sa fie „mai putin formale„.
Mai multi tineri absolventi ai scolii de arhitectura de la Timisoara au devenit, dupa anii de scoala, „arhitecti-mobili”, sunt arhitecti fara granite, dupa cum i-a numit Gaivoronschi.
Acestia au luat drumul strainatatii pentru a-si pune in valoare creatiile si, de multe ori, castiga si premii.
La un Concurs National de Arhitectura „Arhetipuri”, timisorenii premiati au fost Oana Simionescu, iulia Fratila, Alin Balaj, Andreea Patroi, Alexandru Cozma, coordonati de Codruta Negulescu.
Un alt concurs organizat de Velux, cu proiecte de mansardare, 80% din premii au fost castigate de timisoreni cu o varsta medie de circa 30 de ani: Bogdan Demetrescu, Marius Miclaus (castigator al proiectului de reabilitare a Bastionului Theresia) si Vitamin Architects.
Casa Harmonia, cel mai mare centru privat din Romania dedicat ingrijirii persoanelor varstnice si care a fost inaugurat la Timisoara in vara acestui an, a fost nominalizat pentru Premiul European de Arhitectura Mies Van der Rohe, la Barcelona.
Si complexul de birouri City Business Centre a reprezentat Romania la World Architecture Festival de la Barcelona, unde a fost si premiat.
Pe langa lansarile de carti cu specific, expozitii si conferinte, la Anuala de Arhitectura de la Timisoara vor avea loc si proiectii de filme documentare. Unul dintre invitati a fost si un cunoscut fotograf de arhitectura, Iwaan Baan, care a conferentiat, luni, despre legaturile dintre orase, oameni si arhitectura.
Evenimentul care va dura pana ina 22 decembrie va include si aniversarea a 40 de ani de la infiintarea Facultatii de Arhitectura de la Timisoara si 20 de ani de la momentul in care aceasta institutie a fost reiinfintata.