TIMISOARA. O comunitate destul de mica, dar insemnata. Armanii din Banat vor sa isi duca traditiile mai departe si sa isi construiasca o casa la Muzeul Satului Banatean. In plus, au inceput deja demersurile pentru a promova limba armana.
Sambata, in jur de 400 de membri ai comunitatii armane s-au adunat in Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, unde si-au amintit de istoria si de obiceiurile pe care inca le pastreaza cu sfintenie. Tinerii s-au imbracat in port popular si au jucat dansuri traditionale, iar batranii au spus poezii.
„Este un spectacol armanesc, specific traditiilor noastre. Vrem sa facem o casa la Muzeul Satului din Timisoara si cu aceasta ocazie, de anul acesta, incepem o traditie cu acest spectacol. In Banat traiesc 400 de armani. Speram ca de acum incolo sa se mai dezvolte comunitatea noastra, sa mai auda de noi”, ne-a spus Steryiu Toza, presedintele Organizatiei Fara armana din Banat.
Cat despre obiceiurile comunitatii, tinerii inca le pastreaza si obisnuiesc sa invete dansurile populare, dar si poezii ori momente din istorie. In judetul nostru, familii de armani traiesc in localitatile Dudesti, Varias, Jimbolia, Pischia, Sanandrei, Sacalaz, dar si in Timisoara.
„Noi vrem sa introducem limba noastra si in scoala si in biserica, sa ne stie toata lumea, sa putem sa ducem mai departe traditia, sa incercam sa o dezvoltam. Avem demersuri legale, ne zbatem si speram ca incepand de la anul sa avem o mai mare deschidere pentru promovarea acestei culturi. Avem si promisiuni de la partidele politice”, ne-a mai spus Steryiu Toza.
La spectacolul de la Sala Capitol au participat atat armani din Banat, cat si oameni veniti din alte tari balcanice, acolo unde acestia s-au mutat de mii de ani: Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia si Serbia.
Armanii, numiti si macedoromani, aromani, macedoneni latini ori macedoni sunt o ramura a poporului roman. Istoricii spun ca armanii au fost dintotdeauna sud-dunareni si ca sunt continuatorii populatiilor sud-est-europene romanizate sau colonizate de romani.