Artefacte de la Berzovia, castrul roman construit la margine de imperiu, in vremea lui Traian, prezentate intr-o expozitie in Bastionul Theresia din Timisoara

TIMISOARA. In anul 106, imparatul Traian reuseste sa invinga armata regelui dac Decebal si incepe instaurarea administratiei romane in Dacia. Odata cu aceasta etapa, in diferite zone din regatul dac incep sa fie construite castre, iar unul dintre acestea este ridicat la Berzovia.

In castrul de la Berzovia a ramas Legiunea a IV-a Flavia Felix, iar in jurul asezarii s-a dezvoltat o comunitate. Legiunea romana nu a ramas insa mult timp aici, iar la inceputul domniei imparatului Hadrian, in jurul anilor 118 – 119, legiunea paraseste Berzovia, si Banatul, si este mutata in apropierea Belgradului din zilele noastre.

Cu toate ca au plecat, romanii au lasat in urma lor ziduri si arme. Toate acestea au fost scoase la iveala de arheologi, iar o parte dintre ele au fost aduse la Muzeul National al Banatului pentru intr-o expozitie de exceptie.

„Se sapa de 50 de ani, dar despre Berzovia stim de la austrieci. Ei sunt primii care au descoperit ca la Berzovia
sunt ruine romane si este foarte important de mentionat ca, desi astazi arheologii sunt interesati mai mult de
structuri la Berzovia, piesele sunt in numar destul de mic. Ceea ce puteti vedea la Muzeul Banatului este un
numar redus de artefacte, dar foarte importante, insa pe vremea austriecilor, lucrurile stateau altfel.
Atunci se puteau descoperi comori la Berzovia si se puteau face mari averi. Cum, practic, ei au descoperit
castrul, au demontat si au revandut caramida cu caramida structurile romane. De-asta, astazi, la Berzovia gasim foarte putine lucruri. Gasim talpi de fundatii, gasim fundatii, si ne socotim foarte norocosi cand descoperim o structura din piatra. In general, castrul de la Berzovia este un castru in care cladirile sunt din lemn„, a spus Ana Cristina Hammat, arheolog al Muzeului Banatului Montan din Resita.

In expozitia de la Timisoara au fost aduse caramizi si tigle, toate purtand stampila legiunii a IV-a Flavia Felix, au fost postate planse cu diferite artefacte din castrele de la Sarmisegetuza, Napoca sau Turda, insa vedeta expozitiei este un gladius roman, scos la lumina la Berzovia.

„Are o poveste foarte interesanta pentru ca este un exemplar pastrat foarte bine al unui gladius, o sabie
romana, si foarte important de spus este ca la Berzovia gasim foarte mult echipament si armament militar
roman, ceea ce este si normal pentru ca vorbim despre un castru in care aveam militari. Legiunea a IV-a Flavia
Felix, care a stat la Berzovia pentru o perioada destul de scurta de timp in timpul domniei lui Traian, de cand el cucereste Dacia si pana la moartea acestuia„, spune Ana Cristina Hammat, arheolog al Muzeului Banatului Montan din Resita.

Sapaturile arheologilor romani de la Berzovia au inceput inca din anii ’60, iar dovezile trecerii romanilor pe aici sunt mai greu de gasit din cauza faptului ca satul a fost mutat la sfarsitul Primului Razboi Mondial pe actuala locatie.

„Am sapat, de exemplu, acea cladire a comandamentului, care e echivalenta cu forul din orase, 63 pe 90 m, este o cladire imensa, cu o curte interioara. Am sapat din 1998 pana in 2005 portiuni din ea, dar am reusit sa fac un plan si sa reconstitui dimensiunile ei. Aceasta cladire este in 8 loturi de gradina. Fiind o cladire din piatra, acele ziduri au fost scoase. Cand s-a mutat satul Jidovin, dupa Primul Razboi Mondial, zidurile au fost scoase. In sistemul habsburgic, cu strazi drepte, satul a fost mutat peste castru si atunci castrul a disparut, a mai ramas foarte putin din valul de pamant. Se poate cerceta cu succes si pentru arheologie are importanta
pentru ca este o perioada foarte scurta de timp. Tot materialul arheologic care iese la Berzovia e important
pentru ca poate fi luat ca exemplu cronologic pentru restul Daciei Romane. Exact legiunea a IV-a Flavia Felix
pleaca la inceputul domniei lui Hadrian, in 118 sau 119… Sunt foarte multe lucruri de sapat acolo, foarte multe noutati ce pot fi descoperite. De exemplu, sunt castre in care s-a stat. Acestea sunt taberele intarite cu ziduri ale armatei romane, dar de la Berzovia pana acum au iesit un coif, un gladius si fragmente mai mici de echipament militar. Intr-o perioada foarte scurta de timp ei au lasat multe aici„, a declarat Alexandru Flutur, arheolog Muzeul National al Banatului din Timisoara.

Cercetarea stiintifica a castrului de la Berzovia a inceput in anii 1961-1962. Sapaturile arheologice au fost reluate incepand cu anul 1998 de catre un colectiv format din Florin Medelet, Ovidiu Bozu si Alexandru Flutur. Unele sapaturi de salvare au fost realizate de-a lungul timpului de Fl. Medelet, R. Petrovszky (1972), O. Bozu, D. Rancu (2004), D. Teicu, Al. Flutur, D. Rancu (2012). Ultima campanie de cercetare arheologica sistematica a avut loc in 2017 (D. Teicu, Al. Flutur si Ana Cristina Hamat).

Expozitia va putea fi vizitata in perioada 10 iulie – 4 august, de marti pâna duminica in intervalul orar 10 – 18.