Asfaltul care se ‘repara’ singur si care alimenteaza masinile cand stau la semafor. Unde a fost testat?

Asfaltul care „se repara singur” nu mai este doar un vis. Acesta a fost deja testat pe 12 drumuri din Olanda, iar pana acum rezultatele au fost spectaculoase.

CITESTE SI: Sensul giratoriu suspendat, la 10 metri inaltime, completat de o salba de pasaje peste calea ferata! Planul fabulos al CFR care va schimba Timisoara 

Solutia a fost gasita de un profesor de la universitatea din Delft, Olanda, iar cele 12 sosele astfaltate cu materialul ‘minune’ sunt inca in stare perfecta de functionare.

Cercetatorul spune, insa, ca termenul de valabilitate al asfaltului clasic este de 10 ani, deci de acum inainte se va vedea daca materialul inventat de el are o durata de viata mai lunga.

CITESTE SI: Cum va putea fi transformata in Autostrada viitoarea Centura de Sud, care va avea cate o banda pe sens, la Timisoara? 

Asfaltul inventat de profesorul Erik Schlangen contine fibre minuscule de otel, care il transforma in conductor. In momentul in care o masina speciala dotata cu magneti trece peste acest tip de asfalt, incalzindu-l, materialul se inmoaie, iar fibrele de otel se apropie unele de altele, reparand astfel gropile din drum.

Potrivit cercetatorului olandez, si soarele poate actiona asupra asfaltului “minune”, insa caldura solara nu este suficienta pentru a declansa procesul.
Asadar, asfaltul inventat de Schlangen nu “se vindeca” in totalitate singur, pentru ca este nevoie de masina care sa-l incalzeasca si care sa apropie particulele de otel, dar este superior asfaltului clasic, pentru repararea caruia trebuie inchise drumurile zile intregi.

CITESTE SI: Amenda, dosar penal si lucrarile pe strada Popa Sapca din Timisoara OPRITE!? Anuntul primarului Nicolae Robu 

Profesorul de la Universitatea din Delft estimeaza ca materialul inventat de el va fi cu 25% mai scump fata de asfaltul clasic, insa poate dubla durata de folosire a unei strazi fara a fi nevoie de reparatii, astfel incat, in final, economiile vor fi semnificative. Potrivit unui calcul realizat de cercetator, in Olanda s-ar putea economisi 90 de milioane de euro pe an, daca se va folosi acest tip de material.

Citeste mai mult aici.