Aspecte esentiale pe care trebuie să le cunosti despre procesoare

Vă propunem o prezentare a acelor componente ale unui PC denumite procesoare și fără de care nu am putea să folosim aceste sisteme automate.

Primele procesoare au apărut în anul 1971. Acestea erau procesoare de patru biti, cu un număr de 2300 de tranzistori și cu o frecvență de 740 kilohertzi. Ulterior, au apărut procesoarele de opt biti și cele de șaisprezece biți, la finalul lui 1970. Primele procesoare pentium au fost lansate pe data de 22 martie 1993, fiind procesoare de 32 de biti cu frecvențe de 60 – 66 megahertzi și având un număr de tranzistori ajuns deja la 3.1 milioane. Procesoarele din ziua de astăzi sunt multi core și au până la 4200 de milioane de tranzistori și o frecvență de până la 5 gigahertzi. În continuare, vă vom prezenta câteva aspecte de bază despre ce este și cum funcționează un procesor.

Procesoarele sunt alcătuite din tranzistori constituiți dintr-o pastilă din silicon, printr-un proces cunoscut sub numele de litografie. Litografia este procedeul utilizat în ceea ce privește procesoarele; prin procesoare sunt sculptați tranzistori în pastila de silicon cu ajutorul luminii, proces care permite realizarea unor tranzistori în miniatură, care ating dimensiuni de până la zece nanometri. În ultimii ani, odată cu perfecționarea acestui proces, tranzistorii din procesoare au atins dimensiuni din ce în ce mai mici. Cu cât procesul de fabricație permite o miniaturizare la o scară cât mai mică, cu atât se pot pune mai mulți tranzistori pe aceeași suprafață din procesoare. Astfel, rezultă procesoare mai puternice și care au un consum de energie mai scăzut.

În funcție de sistemul de contact cu placa de bază, există două tipuri de procesoare: procesoare PGA (pin grid array), care au conectorii dispuși pe suprafața cipului; și procesoare LGA (land grid array), care au conectorii în socket-ul plăcii de bază.

Specificațiile tehnice de bază în ceea ce privește procesoarele ar fi: numărul de nuclee (nucleu cluster cu tranzistori); frecvența măsurată în gigahertzi, care determină de câte ori pe secundă un tranzistori se poate aprinde ori se poate stinge; memoria cache, care e construită pe trei nivele de acces diferite, la unele procesoare având cel mai rapid nivel de acces și cea mai mică capacitate de stocare măsurată în kilobytes– în ceea ce privește L1 și L2, L3 – având cel mai mic nivel de acces și cea mai mare capacitate de stocare, care se măsoară în megabytes.

Cu cât aceste procesoare au mai multe nuclee și o frecvență mai mare, cu atât ele pot executa calculele mai rapid. Pentru a determina performanța unor procesoare, se poate folosi o metodă simplă de calcul, prin care se înmulțește numărul de nuclee din procesoare cu frecvența acestora. Astfel, dacă avem două procesoare, dintre care unul are două nuclee la o frecvență de patru gigahertzi, iar celălalalt are patru nuclee la o frecvență de doi gigahertzi, putem presupune că aceste două procesoare au viteze similare.

Principalii producători de procesoare sunt Intel, Amd și Nvidia. Aceștia produc procesoare grafice, specializate pe redarea conținutului grafic pe monitor. Aceste procesoare grafice, denumite și GPU (graphic processing unit) se montează pe placa video, spre deosebire de procesoarele de tip CPU (central processing unit), care se montează direct pe placa de bază a calculatorului.

Gama de produse oferite de compania Intel se împarte în două categorii: procesoare profesionale, adresate serverelor și stațiilor de lucru, denumite Xeon e5 și Xeon e7 și procesoare consumer adresate publicului larg. Acestea din urmă sunt folosite pentru PC-uri și laptopuri și sunt denumite i3, i5, i7. Ultimul dintre cele enumerate este cel mai performant.

Acestea sunt câteva cunoștințe de bază în materie de procesoare, cu ajutorul cărora veți putea să vă alegeți un calculator cu procesorul potrivit nevoilor dumneavoastră, în funcție de aplicațiile pe care doriți să le utilizați.