Bani ioc, implicare zero! Timisoara Capitala culturala europeana? Vezi care este avantajul Timisoarei in fata Clujului!

Daca in Alba Iulia s-au facut sondaje de opinie printre locuitori, la Iasi promovare cu personalitati marcante si la Cluj se folosesc consultanti germani, Timisoara este mult in urma in ceea ce priveste lupta pentru castigarea titlului de Capitala culturala europeana. Abia s-au pus bazele Asociatiei ”Timisoara – Capitala culturala europeana”. Un singur om face tot, cu un buget zero si cu prea putina sustinere.

Asociatia nu prea are cu ce se lauda: pana acum sefa ei a participat la cateva evenimente culturale si a avut cateva deplasari in strainatate. Au existat voci care au spus ca Timisoara bate in retragere in aceasta cursa, dar cei implicati ne asigura ca abia acum incepe munca, desi bugetul este aproape inexistent, iar oamenii… prea putini. Marele titlu ne-ar aduce o groaza de bani in oras, dar si mii de turisti.

Strategii pentru viitor sunt, dar nu prea pot fi puse in practica fara bani. Vocea asociatiei timisorene, Teodora Borghoff, recunoaste ca suntem mult in urma Clujului, dar crede ca capitala Banatului are un avantaj senzational fata de capitala Transilvaniei. Va spunem care este si povestea ”filmului” Timisoara – Capitala culturala europeana.

Timisoara vrea titlul de „Capitala Culturala Europeana“ fara bani si proiecte concrete. Sunt putini timisorenii care stiu de candidatura orasului. Clujul ne-a luat-o mult inainte, dar avem un avantaj care trebuie scos in evidenta

Nu dam bani, nu ne implicam, dar vrem sa fim Capitala culturala europeana si ne laudam cu titlul inca dinainte sa il castigam. Autoritatile locale au dat prea putini bani pentru depunerea candidaturii pentru titlul de Capitala europeana. Ideea a venit in 2010, pentru ca un an mai tarziu sa se constituie si o asociatie care sa se ocupe de candidatura. Un singur om le face pe toate, se chinuie sa atraga fonduri, sa gandeasca proiecte, sa le promoveze si sa creeze un program pentru anul 2021, cand are loc marele eveniment.

Putin peste 100.000 de lei. Acesta este bugetul cu care functioneaza asociatia de la infiintare si pana acum, aceasta in conditiile in care are peste 100 de parteneri – asociatii, firme, persoane fizice. Din sponsorizari s-au adunat doar 55.000 de lei, prin urmare nici societatile timisorene nu-si dau interesul, la fel cum nu fac nici autoritatile locale, care au finantat Asociatia ”Timisoara – Capitala culturala europeana” cu 41.000 de lei. Ar fi nevoie de minimum 100.000 de euro pe an, recunoaste Teodora Borghoff, presedinta asociatiei, din care 40.000 s-ar folosi doar pentru promovare.

”Scopul nostru este pregatirea dosarului de candidatura. Avem buget zero si nu avem resurse umane. Un singur om nu poate face tot. Avem discutii cu Primaria sa ne putem mari echipa, macar cu cativa oameni, sa fim minimum cinci persoane. Organigrama mea ideala ar fi de noua oameni. Cand vom avea oameni, vom intra in paine”, explica Teodora Borghoff.

Sa nu fie prea tarziu insa. Au aparut deja si rauvoitori care spun ca Timisoara s-ar retrage din cursa pentru titlu, insa reprezentanta organizatiei ne asigura ca nici macar nu s-a pus problema retragerii.

”Timisoara nu se retrage, are un nucleu de oameni care sunt dedicati si coplesiti de cat de multe lucruri este nevoie. Cand obtinem finantare, speram ca in curand, incepem sa lucram cu motoarele turate la maximum. Anul acesta suntem in stadiul de fasa, am facut atat cat poate face un singur om. Sunt atat de multe de facut, trebuie sa gasim un echilibru intre partea strategica de planificare, care nu se vede si care este foarte frustranta si esentiala pentru pregatirea dosarului, si partea de actiune in comunitate”, spune Teodora.

Cea mai mare provocare este, practic, atragerea timisorenilor in acest proiect. Oamenii trebuie sa stie ce e de facut si sa lucreze impreuna cu autoritatile locale pentru a duce faima orasului peste tot in lume. Cei implicati in asociatie trebuie sa le suscite interesul timisorenilor. Or, marea majoritate a lor nici macar nu stiu ca Timisoara isi doreste sa obtina titulatura. Alte orase, foste capitale culturale, au facut sondaje de opinie, dar la noi nu sunt fonduri nici macar pentru asta.

”Toate acestea necesita resurse pe care nu le avem. Institutul Cultural ne ajuta, are un proiect de finantare europeana si va face pentru noi cercetare si va redacta o strategie culturala pentru oras. Practic, acum cream mecanismele de colaborare. Este nevoie de un proces de terapie sociala, sa invatam sa colaboram pentru oras, nu pentru noi. Sunt foarte multe orgolii care trebuie depasite. Cel mai mult se sta pe margine si se critica, in loc sa se intrebe cum se poate ajuta”, mai precizeaza Teodora Borghoff.

Programul cultural pentru anul 2021 care va fi trecut detaliat in dosarul de candidatura trebuie stabilit inca de acum. Destul de greu, in conditiile in care finantare nu exista si abia daca se stie de pe o zi pe alta soarta unui eveniment. Programul va fi unul riguros, ce va raspunde la cerintele stricte de calitate artistica si culturala. Exista si un ghid realizat de specialistii Uniunii Europene care explica pasii ce trebuie sa-i urmeze un oras candidat pentru titlul de Capitala culturala europeana.

Atu-ul Timisoarei: zona Cetate!

Timisoara nu se lauda cu mare lucru pana acum. Oricum ar fi, nu ne putem fali cu Gara de Nord, cu intrarile in oras sau cu halul in care arata cladirile istorice nerenovate, din care se desprind tot mai des bucati de tencuiala. Nici arta graffiti nu are un plus in orasul nostru.

Singurul membru cu acte in regula al asociatiei a participat la fel de fel de evenimente culturale si a reusit cat de cat sa promoveze ideea online si sa tipareasca ceva afise si fluturasi. In orice caz, Clujul ne-a luat-o inainte, desi avem un avantaj deosebit, cu care orasul de pe Somes nu se poate lauda.

”Trebuie sa fiu realista. Clujul a facut foarte multi pasi inainte: a avut retele de colaborare, a avut sprijin politic, are un spatiu bun pentru evenimente, o fabrica de pensule care reuneste toti artistii. Noi avem foarte mult de lucrat, la retele, incredere, colaborare”, recunoaste Teodora Borghoff.

Cat despre Timisoara, promotorii candidaturii capitalei Banatului sunt de parere ca avem aici o cultura extraordinara, ce se intinde pe sute de ani. Timisoara este genul de oras care a promovat valorile. Oamenii care veneau de oriunde puteau, pe merit, sa faca lucruri frumoase si chiar erau incurajati. De aceea avem atatea premiere, este parerea Teodorei.

”Ceea ce ador si are Timisoara si nu are Clujul este potentialul imens pentru spatii in aer liber. Clujul nu are zonele pietonale pe care le are Timisoara, centrul lui este o nebunie de masini. in Timisoara, cel putin Piata Unirii si Piata Operei sunt o imensa sufragerie a orasului in care lumea vine si se simte bine, se conecteaza unii cu altii. Este o atmosfera unica pentru care orasul acesta merita mai multe”, considera Teodora Borghoff.

Ce proiecte concrete avem?

Daca pana acum nu s-a pus in aplicare niciun proiect, exista planuri de viitor. Cel putin planuri. Asociatia a obtinut o finantare importanta pentru un proiect indraznet: ”Memoria cartierului meu”. Se vor tine piese de teatru in cartiere, momente de arta vizuala, iar timisorenii din zona vor fi invitati sa cunoasca istoria strazilor. In plus, fiecare cartier va avea un blog dedicat.

Cu un alt proiect se doreste impartirea tuturor evenimentelor culturale din oras pe luni, cu teme dedicate. Astfel, luna mai ar putea sa fie luna ”Timisoarei internationale”, luna iunie a ”Artei in strada”, august a festivalurilor de opera si asa mai departe. Totodata, Asociatia ”Timisoara – Capitala culturala europeana” vrea sa preia toata promovarea actiunilor culturale din oras, urmand ca orice piesa de teatru, spectacol sau festival sa fie promovate strict de asociatie.

Mai sunt si alte idei, dar nu se pot dezvalui in conditiile in care dusmanul numarul 1 in lupta pentru titulatura este Cluj-Napoca, autoritatile de acolo putand sa fure ideile si sa le concretizeze mai repede decat capitala Banatului.

Atu-ul Clujului: Consultanti germani

Clujul isi pregateste cu grija „armele“ in lupta pentru titlul de Capitala Culturala Europeana 2021 si, pentru castigarea confruntarii cu celelalte candidate, nu se bazeaza doar pe infrastructura culturala existenta sau pe frumusetea arhitecturala a cladirilor, ci si pe sfaturile unor consultanti germani, pe munca Asociatiei Cluj-Napoca – Capitala Culturala Europeana si pe programul de evenimente la care se va lucra din aceasta toamna.

Orasul de pe Somes are sanse bune sa fie CCE pentru ca are o infrastrucura culturala net superioara fata de Iasi si Timisoara; are un concept unic in tara de promovare a frumosului – Fabrica de Pensule; are o scoala de pictura apreciata in afara; are un eveniment de avengura europeana cum e TIFF-ul si, nu in ultimul rand, are cel mai longeviv festival de muzica clasica din aceasta parte a Europei – Toamna muzicala clujeana.

Atu-ul Iasiului: Lobby la Bruxelles

Lansarea Asociatiei Iasi – Capitala Culturala Europeana (AICCE), in 2 mai 2012, organizatie non-guvernamentala si non-profit al carei presedinte este Florin Cintic, director al Arhivelor Nationale Iasi, a reprezentat declansarea oficiala a “bataliei” culturale pentru castigarea faimosului titlu. Se face si lobby puternic la Bruxelles.

“Odata cu aceasta lansare, am gandit un eveniment sustinut de doua mari personalitati ale muzicii de jazz romanesti”, a precizat Florin Cintic cu ocazia lansarii AICCE, referindu-se la pianistii Harry Tavitian si Ion Baciu Jr.

Primaria Iasi-ului a fost atrasa in acest proiect si, deja, s-a avansat suma de 91 milioane de lei pentru reabilitarea Axei culturale a municipiului de pe cele sapte coline. “Din pacate, cultura cu care ne mandrim este ca si absenta din preocuparile Primariei, in pofida pretentiilor de capitala culturala”, spune jurnalistul Alex Zanoaga, revoltat ca edilii au permis ca un oras rival in aceasta competitie, Cluj-Napoca, sa-si promoveaze imaginea de potentiala capitala culturala chiar pe panourile stradale din centrul Iasi-ului.

Atu-ul municipiului Alba-Iulia: Sprijinul Casei Regale a Romaniei

Initiatorul proiectului Alba Iulia 2020 – Capitala Culturala Europeana, arhitectul Florin Roman, a intocmit, inca din toamna anului trecut, o “foaie de parcurs concreta” pentru ca orasul unirii sa castige titlul pus in joc. Printre altele, artistul a cerut semnarea unui protocol de sustinere a proiectului cu toate partidele politice, parlamentare si neparlamentare, infiintarea Asociatiei “Alba Iulia 2020 Capitala Culturala Europeana”, formarea unui comitet de excelenta national si international pentru sustinerea proiectului, stabilirea de contacte si, eventual, infratirea cu orase care au detinut titlul de capitala europeana in anii trecuti.

La capitolul infrastructura se are in vedere construirea unui nou teatru, modernizarea cinematografului si a Casei de Cultura a Sindicatelor, dezvoltarea infrastructurii turistice si de cazare a judetului, toate acestea cuprinse in termene stricte de punere in aplicare. Acolo s-a facut si un sondaj de opinie local din care s-a aflat ca aproape 70 la suta din locuitori sustin proiectul. De asemenea, primarul Mircea Hava se preocupa ca in cadrul proiectului mare de restaurare a Cetatii sa fie inclus si unul de dimensiuni reduse, vizand restaurarea si conservarea sub forma unui parc arheologic a vestigiilor romane descoperite in Custozza. Pentru sustinerea si promovarea Asociatiei “Alba Iulia 2020 Capitala Culturala Europeana” se va solicita sprijinul Casei Regale de Romania.

Competitia oficiala va fi lansata la inceputul anului 2015. Practic, anii critici de pregatire sunt 2013 – 2014. Ne luptam cu Alba Iulia, Iasi si Cluj-Napoca. Daca va castiga, Timisoara va fi Capitala culturala europeana in anul 2021.

Autori: Roxana Deaconescu, Gheorghe Ilas