Botulismul, boala mortala din conserve. Seamana cu o toxiinfectie alimentara, dar, netratata, poate ucide in cateva zile. Lectia de la Spitalul Victor Babes Timisoara

TIMISOARA. Botulismul, infectia pe care chiar si bunicii nostri o cunosteau, chiar daca nu dupa denumirea stiintifica, este una dintre afectiunile care, netratata corespunzator, poate duce la deces. Asa ca ne-au invatat ca nu e bine sa deschidem si sa consumam conserve cu capacul bombat, care fasaie la deschidere si emana un miros neplacut, de ranced. De fapt, a fost prima lectie de profilaxie a botulismului.

Ce este botulismul? O toxiinfectie alimentara, care, dupa modul de manifestare, reprezinta de fapt o neuroinfectie, o encefalita bacteriana.

„Bacteria care produce boala formeaza spori ce pot persista in sol luni de zile si pentru a caror distrugere este nevoie de preparare termica la 120 de grade Celsius. Temperatura de preparare a mancarii in gospodarii este, in general, de 100 grade (120 grade in oala cu presiune). Asa ca putem ingera alimentul contaminat odata cu bacteria si toxinele acesteia.
Ce va determina toxina? Paralizia unor nervi, initial a celor care asigura motilitatea globului ocular si a pleoapelor, apoi a celor responsabili de deglutitie si, in final, paralizia musculaturii respiratorie care duce la deces„, spune Conf dr. Manuela Curescu – medic primar boli infectioase la Spitalul Victor Babes din Timisoara.

Toxina botulinica este folosita in practicile cosmetice tocmai pentru efectul ei paralizant. Practic, cei care recurg la procedurile cu ‘botox’ isi injecteaza toxina botulinica in cantitati infime, pentru a obtine o relaxare, in fapt o paralizie temporara a unor grupe musculare de la nivelul fetei, pentru a obtine un efect de ‘netezire’ a ridurilor, de ‘intinerire’.

De altfel, toxina botulinica este cea mai toxica substanta biologica cunoscuta, decesul survenind dupa o doza de 5 nanograme.

„Bacteria care produce boala nu se dezvolta decat in conditiile de anaerobioza, astfel conservele oferind mediul propice, ele fiind inchise ermetic si lipsite de oxigen. Sa nu uitam, insa, de alte alimente procesate in gospodarii individuale, care ofera aceleasi conditii: toba, carnatii sau chiar mierea de albine, care este impenetrabila pentru oxigen„, a completat Conf dr. Manuela Curescu – medic primar boli infectioase la Spitalul Victor Babes din Timisoara.

In ultimii ani, toate cazurile de botulism au provenit tocmai in urma consumului de astfel de alimente. Primele manifestari ale bolii apar dupa cateva ore sau chiar zile si se manifesta ca si cele din cazul unei toxiinfectii alimentare. Abia dupa una-doua zile, apar si efectele neurologice.

„90% dintre pacienti acuza vedere neclara si dubla, rezultatele testului caracteristic fiind acelea ca ei nu mai pot citi nici de la apropiere, nici de la departare, lucru ingrijorator care ii determina pe pacienti sa solicite un consult oftalmologic. De aici se emite suspiciunea de botulism si bolnavii ajung in spitalul de boli infectioase„, a adaugat medicul Manuela Curescu.

Tratamentul reprezinta o urgenta medicala si se efectueaza cu ser antibotulinic, ce neutralizeaza toxina circulanta. In functie de rapiditatea diagnosticului si a administrarii de ser antibotulinic, viata bolnavilor poate fi salvata.

Va reamintim, in urma cu cateva zile, medicii de la Spitalul Victor Babes din Timisoara au salvat viata unui copilas din Serbia diagnosticat cu botulism.

Baietelul ajunsese la Spitalul din Belgrad, insa pentru ca autoritatile medicale din Serbia nu au gasit in tara lor ser antibotulinic, au cerut de urgenta, prin Ministerul Sanatatii, ajutor international. Mesajul a ajuns si la Spitalul Victor Babes, unde medicii si farmacistii s-au mobilizat rapid si, in scurt timp de la primirea solicitarii de ajutor, un flacon de ser antibotulinic a fost trimis, cu un echipaj ISU, spre granita romano-sarba.

CITESTE SI: Copilas din Serbia, salvat prin mobilizarea medicilor si farmacistilor de la Spitalul Victor Babes din Timisoara si a pompierilor de la ISU Banat