Cand miresmele Banatului imbatau salile de bal de la Viena, care erau luminate cu faclii de ceara parfumata facute aproape de Timisoara
TIMISOARA. Putini sunt cei care stiu ca faimoasele baluri ce se tineau la curtea imperiala de la Viena erau luminate cu torte de ceara ce purtau miresmele Banatului, iar mierea de pe aceste meleaguri incanta simturile nobililor Casei de Habsburg inca din vremea imparatesei Maria Tereza.
In timpul conflictului militar dintre Imperiul Otoman si cel Habsburgic, turcii au impus un embargou exportului de miere si ceara de albine din zona Moldovei, marfuri la mare pret in acea vreme, care aprovizionau cele mai exigente piete ale Europei.
Cum mierea si ceara din Moldova, care erau socotite cele mai fine de pe batranul continent, devenisera marfuri de contrabanda, imparateasa Maria Tereza, conducatoarea Casei de Habsburg, a decis sa gaseasca solutii pentru a asigura aprovizionarea cu produse de calitate.
La 1767, imparateasa a dat o Patenta Imperiala prin care infiinteaza prima scoala unde, gratuit, supusii desluseau tainele apiculturii.
De-a lungul timpului, la aceste cursuri s-au inscris si invatatori si preoti din Timisoara, Buzias si Caransebes.
Asa se face ca, in vremea Imperiului Austriac, Buziasul devine un rai al albinelor.
„Embargoul mierii a incurajat apicultura banateana, care a luat avant si a avut in acei ani o perioada de aur„, spunea un mare apicultor banatean din Lugoj, Petru Ianculescu, citat de buzieseanul.
Dintre cei care au urmat cursurile scolii infiintate de Maria Tereza se desprinde de-a lungul anilor Nicolae Grand din Buzias, care nu doar ca aprofundeaza stiinta albinaritului, ci o duce la rang de arta.
Nicolae Grand ajunsese la mijlocul anilor 1800 sa furnizeze Vienei lumanari de ceară la care adauga propolis si un amestec de substante parfumate ce imbatau asistenta la balurile sau ospetele tinute la curtea imperiala.
Facliile din ceara obtinuta de la albinele sale de la Buzias erau asezate in candelabre uriase ori pe suporturi aurite ce strajuiau peretii salilor de dans.
Tot datorita banateanului Nicolae Grand, Viena nu ducea lipsa de miere de tei, de faneata sau de padure.
Apicultorul banatean devenit principalul furnizor al casei imperiale a intemeiat si primul atelier de confectionat faguri artificiali la Buzias. Folosind fagurii cu rame mobile, el a reusit, practic, sa tripleze productia de miere fara sa afecteze albinele. Aceasta dupa ce a imbunatatit stupul lui Berlesch, cel care a inventat stupul cu rame suprapuse in 3 randuri in interiorul aceleiasi cutii.
Acelasi temerar invatator din Buzias a intemeiat prima orgaizatie profesionala romaneasca in domeniu: Asociatia Stuparilor din Banat, in 1872.
Din pacate, reteta lumanarilor parfumate care au incantat Viena o multime de ani a fost pierduta, Nicolae Grand ducand secretul cu el in mormant.
Pareri
Bănățenii, ca și cei din Ardeal și Bucovina erau doar truditorii Imperiului, cei care aveau grijă ca la Viena să nu lipsească nimic din plăcerile vieții. Românii nici nu erau recunoscuți ca și etnie, ei erau un fel de negrii pe plantațiile imperiului cu toate că erau majoritari. Sunt voci care spun că le-ar fi fost mai bine în granițele Imperiului….Pe bune? Niciodată sclavii, eliberați, n-au știut ce să facă cu libertatea lor pentru că, prioritar le fusese amputată demnitatea de OM.Sechelele se mai văd încă.
Pune ceva pe tine că ți se vede VALOAREA. Văi de capu’ tău !
Andrei, ți -au tăiat mesajul, mă, băiatule, Acum, chiar că ar trebui să te simți jignit. Xenofobă sau nu, era opinia ta. Eu nu eram de acord cu ea dar secolele de învrăjbire și-au pus amprenta și pe gândirea ta modestă.
Pentru mine Austria este un stat neprieten si basta. Ma lasa rece istoria lor si ii consider o natiune de tristi. Toti cei care sustin contrariul sunt niste slugi fara materie cenusie. Am zis!
Cred si eu ca a ajuns ziarul asta numai antibanateni, numai mesajele pro olteni si anti banateni sunt aprobate! Daca zici un devar desre prazari… wai de mine , imediat este sters de prazarii de la aceasta fituica .. online
Sănducule, tu ești îndobitocit de ură. Ce mă, nu-ți place prazul,? că are niste avantaje față de ceapă. E mai soft și nu-ți pute nici gura, plus că merge și cu ciocolată albă,aia de-i ziceți voi slană. V-au invadat oltenii..?Sunt in Romania mă, ce-ai?Iar l-ai visat Franz Iozef, nebunule!😂
Deci e clar,voua va place „ciocolata” noastra…!
Bineînțeles că ne place, tot ce-i românesc ne place. Nu ne place întunericul din mințile unora.pentru că trebuie să fim un popor, nu o etnie a unui imperiu , trecută la și alții….
Salut!
Terenul ….s-a populat rapid cu termeni etnolingvistici cum ar fi : romanism, olteni, banateni, habsburgisti, etc !
Treaba cu Banatul sta cam asa : Banatul, in imperiul habsburgic era mult mai mare, fiind impartit dupa primul razboi mondial, intre Romania, Serbia si Ungaria.
De unde vine problema nu stiu, dar…..banatenii bastinasi, nu se inmulteau, nici atunci si nici acum in ritmul necesar mentinerii populatiei lor, ca sa nu zic, sa creasca numeric.
Asa ca, locul si-a recapatat vitalitatea cu cei veniti sau adusi
in perioada de dupa al doulea razboi.
Dar, partea sumbra s-ar putea sa reinvie, sub alta forma, in vremile ce vin.( vedeti echipa de fotbal a Frantei de acum 30 de ani si comparati-o cu cea de azi !!@)
Habsburgii si succesorii lor, au considerat Banatul ca pe o proprietate a lor ,de care s-au folosit la maxim si, desigur, recuperata partial…dupa intrarea in UE.
Măcar cu o echipă de fotbal ca cea a Franței să se aleagă și ei. Franța și -a asumat-o dar bănățenii se vor plânge mereu că n-au aer.
Cand miasmele Banatului imbatau salile de bal de la Viena, de picau toti in nas…
De miasmele mexicanilor din sud nu vorbim… ne e prea frica…