Cartofi modificati genetic in pietele din Timisoara? Pro si contra cartofului care nu va fi atacat niciodata de gandacul de Colorado

Desi este interzisa cultivarea cartofilor modificati genetic, nimeni nu poate garanta ca în piete nu se vand astfel de cartofi, de vreme ce Romania importa mii de tone de legume modificate genetic.

Primul oras din Europa care a avut iluminat public electric, primul oras liber de comunism, Timisoara, putea sa fie primul oras din Romania care sa cultive cartofi modificati genetic si sa ii trimita pe piata. Nu a fost sa fie insa. Uniunea Europeana s-a opus vehement unui proiect lansat de Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului, in urma cu aproape zece ani. Acum, Wikileaks scoate la iveala presiunea SUA asupra Romaniei. Unii sefi din agricultura romaneasca sunt de acord cu organismele modificate genetic (OMG).

Romanii, dar mai ales timisorenii, ar fi putut sa cultive cartofi rezistenti la gandacii de Colorado. Daca proiectul se aproba, un kilogram din mancarea saracului nu ar fi costat astazi 3 lei, ci mult mai putin. Ar fi avut de pierdut doar producatorii de insecticide si ecologistii. Specialistii din domeniu spun ca organismele modificate genetic nu sunt nocive pentru organism si ca nu exista studii concrete care sa arate acest fapt. Medicii sunt de alta parere si cred ca cei ce consuma astfel de alimente risca sa aiba un sistem imunitar mai slab.

Timisoara, rampa de lansare pentru organismele modificate genetic

Wikileaks aminteste in mai multe telegrame de scandalul organismelor modificate genetic din Romania

Tara noastra a fost calul troian al SUA in privinta organismelor modificate genetic, spun o serie de telegrame ale ambasadei americane care au fost publicate de Wikileaks. Acestea dezvaluie ca Statele Unite faceau un lobby intens in Romania pentru dezvoltarea organismelor modificate genetic, pentru ca mai apoi sa schimbe regulile Uniunii Europene in aceasta privinta. Se intampla chiar inainte de aderarea la UE. Totul a pornit de la soia modificata genetic, a carei cultivare era permisa pana in 2007. Planul americanilor era ca Romania sa devina o rampa de lansare a organismelor modificate genetic catre occident.

Guvernul roman s-a opus cultivarii

Ambasada americana a organizat foarte atent intreaga campanie, se spune intr-o telegrama. Americanii se bazau pe faptul ca fermierii romani erau mari sustinatori ai cultivarii de organisme modificate genetic si nu aveau de gand sa renunte la ele nici cand le-o cerea UE. ”Intensificandu-si acum eforturile in Romania, SUA vor avea un aliat european solid, cu interese si convingeri comune cu ale Americii, care sa combata in anii ce vin pozitia anti-OMG a UE”, se spune intr-o telegrama datata din anul 2005. Guvernul roman a impus insa restrictii, pentru ca tara noastra urma sa intre in Uniune. Toate proiectele incepute pentru produsele modificate genetic au ramas in acelasi stadiu.
Desi una dintre cele mai mari batalii in acest sens se dadea la Bucuresti, Timisoara a avut un rol foarte important in aceasta poveste. Aici avea sa fie cultivata prima plantatie de cartofi modificati genetic, care sa reziste la gandacul de Colorado. Nu ar mai fi avut nevoie de insecticide, iar pretul lor avea sa fie mult mai scazut decat cel al cartofilor conventionali, asa cum ii numesc specialistii. Astazi, fermierii din Romania cultiva doar porumb modificat genetic, in timp ce tara noastra importa tone de soia modificata genetic din alte tari.

O companie americana a donat gena de cartofi Timisoarei

Cartofii modificati genetic din laboratoarele Universitatii de Stiinte Agricole sunt pusi la pastrare in asteptarea vremurilor in care cultivarea organismelor modificate gentic va fi permisa si in Romania.

Doua specii de cartofi puteau fi cultivate la Timisoara: cartoful alb si cel rosu, specii provenite din Targu Secuiesc. Banca Mondiala ar fi urmat sa investeasca 150.000 de dolari in toata productia, iar compania americana Monsanto a si donat gena cartofului, care provenea de la o bacterie ce are efect asupra larvelor gandacului de Colorado. Gena produce, de fapt, o proteina insecticid. Profesorii de la Universitatea de stiinte Agricole Timisoara spun ca aceasta a fost studiata si ca s-a dovedit ca nu este toxica pentru animale sau pentru om.

Sorina Popescu

”Aceste plante au un fragment de ADN in plus, care codifica o proteina. Gena este foarte dificil de gasit si costa mult. ADN-ul l-am modificat noi aici. Noi ne-am oprit la etapa de testare. Am intocmit dosarul, l-am trimis la Ministerul Mediului care trebuia sa primeasca avize de la Ministerul Agriculturii si de la Directia de Sanatate. Am primit raspuns negativ pentru testarea in camp. Am oprit experimentele”, ne-a declarat conf. Sorina Popescu, seful Departamentului de Detectie a Organismelor Modificate Genetic din cadrul universitatii banatene. Specialistii spun ca daca ajungeau sa cultive cartofii care sa reziste la gandacul de Colorado, cel mai mult pierdeau producatorii de insecticide. In timp ce asteptau raspunsul de la minister, care a venit in cele din urma in 2005, controalele din partea Garzii de Mediu erau din ce in ce mai dese. Daca raspunsul era pozitiv, Timisoara putea cultiva inca din 2008 cartofi modificati genetic pentru comercializare, care sa reziste la gandacul de Colorado si astazi erau deja pe piata.

Costurile productiei, mult mai scazute

Cartofii modificati si culesi din plantatii ar fi fost mult mai ieftini decat cei de pe piata. Cu productia se economiseau iarasi bani frumosi. Potrivit celui care a condus proiectul, Paun Ioan Otiman, rector al universitatii la acea vreme, Romania putea economisi intre 12 si 15 milioane de dolari in fiecare an, bani pe care ii investeste in combaterea gandacului de Colorado.
Din tot proiectul, Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului s-a ales cu un laborator dotat dupa cerintele uniunii. In prezent, in laboratoarele universitatii mai exista sase plante, pastrate atent in vase speciale, poate, poate se alege ceva de proiect.

Nu ne putem pazi de E-uri si OMG-uri!

Gabriela Negrisanu

Medicii nutritionisti nu sunt de acord cu modificarea genetica a organismelor si spun ca, pe termen lung, pot avea efecte asupra sanatatii. Studii exacte nici nu prea exista in Romania, iar la nivel international datele nu sunt foarte publice, deoarece interesele sunt foarte mari. Medicul primar Gabriela Negrisanu, specializata pe diabet, nutritie si boli metabolice, spune ca soia este cea mai frecventa cultura.
„Nu se stiu foarte clar implicatiile organismelor modificate genetic asupra sanatatii. Se intervine in ADN-ul plantelor, sunt tratate cu bacterii si virusi, practic este o noua planta. Una din implicatiile asupra sanatatii este ca pot duce la aparitia modificarilor in sistemul imunitar. Poate fi afectat sistemul hepatic, deoarece este vorba de substante toxice. Pot sa apara si alergiile, astmul bronsic. Schimbarea alimentatiei poate fi o cauza si pentru aparitia cazurilor de Alzheimer, boala tot mai des intalnita”, a declarat Negrisanu. Din pacate, de E-uri nu ne putem feri, mai spune medicul. Singura modalitate sugerata de aparare este sa urmarim etichetele produselor si sa le cumparam pe cele care au mai putine. Agricultura bio este o solutie pentru alimentatia sanatoasa, insa este scumpa. In plus, legumele trebuie cultivate pe un teren pe care cinci ani a fost numai trifoi pentru ca productia sa fie bio 100%.

Studiile sunt contradictorii

Exista studii contradictorii care sustin atat ca aceste modificari imbunatatesc continutul nutritional al alimentelor, cresc rezistenta la diversi pradatori, cresc productivitatea, precum si reactiile total opuse, potrivit carora populatia din apropierea unui camp cultivat cu OMG este afectata si poate manifesta reactii alergice, simptome febrile, probleme respiratorii. La om insa nu este nimic dovedit stiintific, dar in cazul animalelor s-a constatat, in urma unor studii, ca ar prezenta modificari la nivel cerebral, imunitar. Primele alimentele modificate genetic au aparut in 1990 si au fost obtinute din soia, porumb, seminte de bumbac si rapita.

Consumam, dar nu putem cultiva

Atat seful agriculturii timisene, Tiberiu Lelescu, cat si ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, sustin la unison organismele modificate genetic, in ciuda normelor Uniunii Europene care interzic cultivarea acestora. Daca Tabara sustine ca organismele modificate genetic sunt un progres pentru economie, Tiberiu Lelescu spune ca fara OMG nu putem intra pe piata concurentiala din UE. Cei doi sunt nemultumiti ca, desi importam produse modificate genetic, nu le putem si cultiva.
„Cum sa fie normal doar sa importam? Sa imi dea voie sa mananc, dar sa nu am voie sa cultiv? In UE se importa aproape 40 de milioane de tone de soia, iar 90% este modificata genetic, iar noi importam aproape 500.000 de tone. Altfel nu poti sa faci productie, zootehnie animaliera fara productie de soia modificata”, a declarat Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii.
Potrivit lui Tabara, desi nu cultivam astfel de organisme modificate genetic, le cumparam din marile magazine si le consumam fara sa ne pese foarte tare.

Mai mult, ministrul sustine ca aceste produse nu fac rau organismului, fapt demonstrat deja de specialisti. „E o mare speculatie pe ele. Sunt de mancare si chiar se dau la animale. De 15 ani de cand sunt culturi industriale nu s-a inregistrat nici macar un caz de alergie. Din punctul de vedere al securitatii sanitare, nu e niciun fel de problema”, mai spune ministrul.

Ce interese sunt la mijloc?

Producatorii si comerciantii de erbicide si pesticide sunt primii care protesteaza impotriva organismelor modificate genetic. Daca se cultiva astfel de plante, serviciile lor ar fi de prisos. „Se face caz pentru ca e un anumit joc si de tip economic si politic. Economic pentru ca ii ajuta pe cei care se ocupa cu pesticidele si politic e un anumit scop al ecologisilor care au si ei o tema de dezbatere”, a declarat Valeriu Tabara.

Mai optimist este Tiberiu Lelescu. Acesta spune ca „se pare ca in curand, Uniunea Europeana va agrea OMG, la presiunea cultivatorilor”.

Daniel Robu - elev De ce sa mananc cartofi modificati genetic cand am o varianta naturala. Nu as manca… cine stie cum ne afecteaza, clar nu!

Maria Potalau - patiser "Sincer, ii prefer pe cei romanesti. Daca nu as sti ca sunt modificati genetic probabil as manca, dar asa de bunavoie, nu!”

Alex Babtan - elev: ”Nu stiu daca sunt sanatosi, nu cred ca as manca. Atata timp cat o sa existe pe piata si cartofi romanesti nu cred ca o sa-i incerc.”

Tamara Cadariu - contabil ”Eu nu mananc nici de export. Am o gradinuta la sat si acolo imi cultiv tot ce am nevoie. Au gust mai bun si sunt sigura ca sunt sanatosi.”

Bogdan Bala - elev: „Nu inteleg nici de ce ii fabrica. Am auzit ca si noi cultivam soia modificata genetic. Nu as manca asa ceva.“