Ce a insemnat Republica Banat proclamata la Timisoara? Aveam nevoie de Unire? Profesorul Sorin Ionescu: Banatenii au fost fondatorii ideii de unitate in diversitate, asa cum o vede Uniunea Europeana astazi

TIMISOARA. Fascinanta lectie de istorie oferita de Sorin Ionescu, directorul Colegiului National Banatean din Timisoara in INTERVIURILE TIMISOAREI, singura emisiune interactiva LIVE pe Facebook din Timisoara, realizata de opiniatimisoarei.ro  si Orasul Timisoara din studiourile televiziunii regionale SUD VEST TV.

Profesor de istorie, Sorin Ionescu a vorbit de nevoia de unire a banatenilor, de soarta Republicii Banat, statul proclamat la Timisoara in 31 octombrie 1918, odata cu destramarea imperiului Austro-Ungar, ce urmarea pastrarea integralitatii Banatului multi etnic, dar si de temerile oamenilor ca, dupa alipirea la patria muma acest colt de tara, recunoscut pentru bunastarea lui, avea sa devina o ‘vaca de muls’ pentru capitala.

„Era nevoie de unire pentru Banat din mai multe perspective. Sa nu uiutam ca Marele Razboi, asa cum a fost numit Primul Razboi Mondial in literatura epocii, dusese o consumare a tuturor energiilor si a tuturor resurselor existente in toate regiunile Europei Centrale si de Est. Sa nu uitam ca din Prusia si pana in Rusia, sau de la Viena si pana la Istanbul, toata populatia fusese direct sau indirect afectata de razboi. Ca sa va dau un exemplu, in 1916 autoritatile decid ca pana si clopotele bisericilor sa fie date jos si duse la topit. Practic, aceasta efervescenta, care a cuprins si regiunea Banatului, se baza si pe cele 14 puncte ale lui Woodrow Wilson, insemnau altceva, insemnau un nou inceput. Desi termenul poate fi criticat de unii dintre colegii mei istorici, intrucat nici ca anotimp nu se potriveste, acel concept de ‘primavara a popoarelor’ pe care noi il folosim pentru anul 1848 poate fi aplicat si pentru toamna anului 1918 sau pentru ce va urma. Primavara este in sensul de renastere, renastere a unor comunitati etnice dezvoltate in cadrul unui imperiu multinational, comunitati care doreau sa traiasca sub alta forma de guvernare decat cea sub care traisera. Aminteam de cele 14 puncte ale lui Wilson. Sa nu uitam ca de fapt punctul al 10-lea, principiul autodeterminarii nationale conform caruia fiecare natiune este libera sa isi decida singura soarta, acest punct va fi cel care va amplifica constiinta nationala„, a spus profesorul Sorin Ionescu.

Dorinta celor care au infiintat Republica Banateana era aceea de a pastra integritatea teritoriala a provinciei. Ce a insemnat asta explica profesorul de istorie Sorin Ionescu.

„Banatul, atunci, era delimitat de raul Mures la nord, la sud de Dunare, la vest de Tisa, iar la est de Muntii Poiana Rusca, de fapt de Muntele Mic si Muntii Cernei. Aceasta definitie este si cea geografica a Banatului istoric si daca ne uitam pe harta la aceste teritorii, ele sunt cuprinse o parte in Romania, o parte in Serbia si o parte in jurul orasului Szeged. Sigur ca trebuie sa recunoastem ca intotdeauna dupa un razboi jocurile se fac la coferintele de pace. Jocurile le fac intotdeauna cei mari. Sa nu uitam faptul ca Regina Maria va pleca la Paris pentru a face un fel de lobby pentru ca Romania, sa obtina ce i s-a promis. In 1916, cand Romania a intrat in Primul Razboi Mondial, in tratatul cu Antanta, Romaniei i se promisese ca granita vestica sa fie fixata pe Tisa si pe Dunare. Practic aceasta Republica a Banatului trebuia sa devina integral parte a Romaniei. Doar ca in timpul negocierilor, Serbia a protestat, si am putea spune pe buna dreptate, pentru ca, daca ne uitam pe o harta lipsita de granitele politice, am observa ca frontiera romanmeasca era undeva in marginimea Belgradului. In ziua de astazi, Belgradul dezvoltandu-se ar fi facut parte din Romania si de aceea s-a ajuns la aceasta solutie de compromis, pe o granita trasata in timpul conferintei. Dupa aceea, in 1924 se vor mai face niste schimburi teritoriale, as spune mai degraba niste reglari teritoriale intre Romania si Serbia. Practic in cadrul Conferintei de Pace de la Paris s-a hotarat ca tarile invingatoare sa primeasca partea leului, iar pe de alta parte, vointa exprimata in cadrul adunarilor nationale din 1918 sa fie respectate. Pe de alta parte, aceasta Republica Banateana, chiar daca suna frumos, pleaca de la o premiza falsa. Existanta unei natiuni banatene, termenul natio nationum capatand o alta semnificatie. Practic noi cunoastem ca semnificatia medievala este cea pur religioasa, in timp ce semnificatia moderna este in primul rand de comunitate lingvistica. O astfel de natiune banateana ar fi capatat o conotatie pur geografica si o conotatie care cred e mai actuala mai degraba in zilele noastre, prin scopurile pe care Uniunea Europeana si le-a fixat. Cred ca, daca ar trebui sa facem un pod peste timp, banatenii au fost primii fondatori ai ideii de unitate in diversitatea asa cum o vede Uniunea Europeana in ziua de astazi. Un astfel de concept poate fi pus in discutie mai degraba acum, la 101 ani de la Marea Unire, dar in 1918, statele create atunci, si au fost create in special pe principii nationale, incepand cu Polonia si incheind cu Regatul sarbo-croato-sloven si cu regatul Romaniei… Practic, a lua concepte istorice si a le aduce in ziua de azi nu face altceva decat sa constituie ceea ce facea Balcescu la 1848: il lua pe Mihai Viteazu si il folosea pentru a crea in randurile contemporanilor ideea ca astfel de concepte au existat si in trecut„, explica profesorul de istorie.

Banatenii s-au temut ca Bucurestiul le va rapi bunastarea dupa unire.

„Sa stiti ca aceasta temere a existat inclusiv in 1918. Chiar o parte dintre liderii unionisti din Transilvania atrageau atentia asupra riscului ca Unirea cu Romania poate sa insemne si un export al capitalului dinspre Transilvania si Banat. A existat o temere si intr-o alta perspectiva pe care trebuie sa o recunoastem. Banatul, din punct de vedere industrial, era net superior Regatului. Cred ca nici nu putem gasi un termen de comparatie intre ce se intampla in Banat si ce era in vechiul Regat. Traditia industriala e rodul iluminismului austriac si rodul colonizarilor de populatii care s-au facut in zona. Sa nu uitam ca politica aceasta de dezvoltare a Banatului a fost o politica centralizata impusa de catre autoritati….
Optiunea politica sau a clasei politice romane, in integralitatea ei, a fost modelul politic francez, centralizat, in care capitala e cea care isi trimite emisarii in diferite parti ale tarii si, ca sa mergem un pic mai departe, model politic pe care acum, la 100 de ani, nu am reusit inca sa il infrangem. Vorbeati de faptul ca o serie de lucruri frumoase infaptuite in timpul imperiului s-au pierdut. Cred ca mai degraba noi, cei din ziua de astazi, putem fi facuti principalii vinovati pentru aceste distrugeri. Va dau cateva exemple. Resita, marele centru industrial si economic care dupa 1989 a intrat intr-o decadere totala. Va mai dau un exemplu din Timisoara, celebra casa Muhle, trecem neputinciosi pe langa ea si ne dam seama ca nu avem suficiente resurse sa o cuprindem in patrimoniul cultural. Sau, de ce sa nu recunoastem, nici macar Palatul Huniade nu reusim de peste doua decenii sa il valorificam la justa lui valoare„, a spus cu mahnire Sorin Ionescu.

Profesorul a vorbit si despre ceea ce a adus bun Banatului Marea Unire, dar si despre marea sansa a Timisoarei de a cunoaste atatea epoci de dezvoltare.

„Universitatea Politehnica si Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea de Stiinte Agricole, Universitatea de Medicina si Farmacie din Timisoara sunt institutii de educatie si de cultura totodata dezvoltate in timpul administratiei romanesti. Orasul acesta e frumos tocmai pentru ca e foarte divers si pentru ca in decursul existentei sale a cuprins mai multe perioade de evolutie si dezvoltare. Sa nu uitam ca in timpul lui Carol Robert de Anjou centrul regatului maghiar a fost in aceasta zona. Sa nu uitam ca in timpul cruciadelor lui Sigismund de Luxemburg, armatele cruciatilor se intruneau la Timisoara. Sa nu uitam ca, poate pe nedrept, ascundem local o perioada de 200 de ani, epoca pasalacului Timisoarei. Avem foarte putine vestigii valorificate din aceasta perioada si foarte putine studii publicate. Probabil ca exista in mentalul unora dintre concetatenii nostri ideea ca civilizatia e unidirectionala. Sa nu uitam ca momentul in care Imperiul Otoman ocupa Timisoara, Stambulul era unul dintre polii civilizatiei europene. Sa nu uitam ca civilizatia turca este influentata de civilizatia araba, una dintre marile civilizatii ale Evului Mediu. De aceea aceasta diversitate de perioade a dus la crearea acestui oras superb in toate aspectele sale, oras extrem de cosmopolit, si un oras pe care, daca il comparam cu celelalte orase din Romania, are marea caracteristica ca accepta foarte usor oamenii veniti din alte parti, ii integreaza relativ rapid, si ofera oportunitati de dezvoltare din toate punctele de vedere pentru toti cei care vin. Si ca o paranteza, sa nu uitam ca in secolul al 18-lea Timisoara nu a fost neaparat un centru al Imperiului, ci un oras de margine undeva intre niste mlastini in care de foarte multe ori austriecii nu au vazut zona decat ca una in care sa experimenteze sau sa dezvolte niste lucruri moderniste in spirit iluminist modern, lucruri pe care mai apoi sa le duca spre capitala„, a punctat profesorul Ionescu.

Emisiunea integrala INTERVIURILE TIMISOAREI despre ce a insemnat Unirea Banatului cu Romania, avandu-l invitat pe profesorul de istorie Sorin Ionescu, directorul Colegiului National Banatean, o puteti urmari mai jos.

https://www.facebook.com/247timisoara/videos/600209087390681/