Sursa: Flexjobs.com
TIMISOARA. Se numeste Sindromul de epuizare totala si apare mai ales in randul tinerilor care ”trag tare” sa avanseze in cariera si sa si castige multi bani. Odata cu burnoutul apar si tot felul de probleme.
”Sindromul de epuizare profesionala sau burnout apare tot mai des ca patologie, mai ales la tineri (grupa de varsta 25-35 ani). E perioada in care tinerii isi doresc sa avanseze profesional, sa castige multi bani si sa isi asigure o oarecare siguranta financiara si sociala.
In incercarea de a-si atinge scopurile (deseori disproportionate), ajung sa isi insuseasca comportamente disfunctionale: lucreaza mult peste program, renunta la mese, sau mananca mancare nesanatoasa, pe fuga, nu fac sport, nu stau cu partenerul (deseori ambii parteneri au acelasi comportament), nu socializeaza si nu dorm.
Incet, ajung intr-o stare deteriorata, cu dificultati cognitive (le scad atentia si concentrarea), labilitate emotionala, iritabilitate, irascibilitate, tensiune intrapsihica, tensiune musculara si incapacitate de a se relaxa, ceea ce le influenteaza apetitul sau capacitatea de a se hrani (adica vor sa manance, dar nu pot, fie ca nu au pofta de mancare, fie au senzatie de greata si/sau varsatura) si, cel mai dificil de tolerat aspect, nu mai pot dormi.
Acesta e momentul in care se adreseaza specialistului.
Nesomnul duce la accentuarea tuturor simptomelor de mai sus si la o disperare care ii indeamna sa ceara ajutor.
Tratamentul consta in primul rand in psihoterapie, psihoeducatie si schimbarea modului de viata, dar deseori e nevoie de medicatie simptomatica temporara (anxiolitice, hipnotice) pentru a regla somnul, a stabiliza pacientul, pentru ca psihoterapia sa fie posibila.
As mentiona ca majoritatea celor afectati sunt studentii la medicina si rezidentii (este o perioada lunga si stresanta pentru acesti tineri), tineri IT-isti (exista o presiune constanta de a fi mereu up-to-date, mereu „cel mai bun”), tineri care lucreaza in corporatii cu termene limita si clienti dificili. Iar cei care vin din copilarie cu o vulnerabilitate instalata de unul sau 2 parinti sau alti adulti importanti sub forma unor cognitii negative de tipul „nu sunt suficient de bun”, „eu nu contez”, „sunt un 0”, si ar face orice sa ii multumeasca pe toti din jurul lor, sunt cei mai predispusi la aceasta patologie”, a explicat Carina Dragu – medic primar psihiatru Spitalul Clinic CF Timisoara.