Dupa ce vineri, s-a dovedit ca eleva de la Jean Monnet nu a fost violata, asa cum sustinea si ea, si tatal ei, sustinatorii profesorului Dan Octavian Visan, presupusul violator, s-au grabit sa se bucure si sa spere ca profesorul lor va fi achitat.
Printre miile de mesaje de sustinere, cineva a strecurat o adaptare a „Luceafarului” facuta special pentru Oana, cea care a pornit tot scandalul „Viol la Monnet”.
A fost odata ca-n povesti
a fost ca niciodata,
Din interlopi , oameni „onesti”
O prea fitzoasa fata.
Cum mintea nu o prea ducea
Adesea fata se-nbata.
Iar cand in votca se-nbiba
pofta de sex o apuca.
Se urca fata pe pereti
ca sa-i atraga pe baieti.
Si chiar tipa se isteriza
Se inbraca
Se desbraca
Se pomada
Se parfuma
Se aranja
Se decolta
Se cracana
Se fandosea
Si iar tzipa daca nimica nu pica
Ce mai,…..pe fata tare o manca.
Tot mai fitzoasa si nabadaioasa
Caci n-avea toate tziglele pe casa
Fatuca nu se potolea
Ci pe profesor il vroia.
Intrase fata in sevraj
Si incepuse-un alt tapaj.
Mai trase -o votca pe gatlej
Si se carase val vartej
Direct la domnu prof in vrej.
Ambitioasa fata si versata
S-a dus la tzinta, clar si dintr-odata.
L-a naucit
L-a aburit
L-a zmotocit
L-a calarit
L-a ciufulit
L-a aiurit
Pan`ce de-odat`s-a potolit.
Ce a urmat ? Ce rost mai are ?
Citeste si matale prin ziare.