Ce se intampla la Timisoara si in Banat in Ziua Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, care avea sa schimbe istoria Romaniei

TIMISOARA. Sfarsitul anului 1918 aduce schimbari in intreaga Europa, de la trasarea de noi granite la revolte si dezmembrarea unui imperiu.

CITESTE SI: Ce facem de 1 Decembrie la Timisoara: mergem la parada militara, la Targul de Craciun si la concerte. Atentie, s-au schimbat orele evenimentelor fata de alti ani! Iata intreg programul de Ziua Nationala 

Harta Europei avea sa sufere modificari importante. La sfarsitul lui octombrie, si de-a lungul lui noiembrie 1918, Imperiul Austro-Ungar se destrama bucata cu bucata. Cehia, Slovacia, Polonia si mai apoi Austria si Ungaria aveau sa devina state de sine statatoare. Si astfel se creeaza si contextul perfect pentru Unirea tuturor teritoriilor romanesti.

Si cu toate ca Banatul nu s-a unit cu Romania la inceputul lui decembrie, in aceasta zona a tarii apar manifestari ale romanilor care isi doresc unirea cu Regatul Romaniei. Una dintre cele mai puternice miscari are loc in octombrie 1918, cand demonstrantii iesiti in numar mare pe strazi distrug printre altele si statuile lui Antoine Scudier si contelui Coronini.

La jumatatea lui noiembrie Banatul este ocupat de fortele militare sarbe, cele care vor face tot posibilul sa-i opreasca pe banateni sa mearga la Alba Iulia. O parte dintre oameni au ajuns insa in cetatea in care si Mihai Viteazu intra victorios cu mai bine de 3 secole inainte.

„O puternica dorinta de participare la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia au manifestat taranii din satele banatene. Din satele din jurul Lugojului au plecat spre Alba-Iulia peste 1000 de delegati si insotitori. Infruntand obstacole de tot felul, taranii din satele banatene insoteau pe delegatii lor la Alba-Iulia. Au fost prezenti la proclamarea Unirii Transilvaniei cu Romania tarani din Becicherecu Mic, Belint, Budint, Chisoda, Comlosu Mare, Dragoesti, Felnac, Ghertenis, Giulvaz, Jadani, Pesac, Sanovita, Sag, Sosdea, Topolovatu Mare, Apadia, Doclin, Domani, Macoviste, Mercina, Ocna de Fier, Ramna, Slatina(Nera), Valeapai, Valiug, Vermes, Macedonia si din alte sate din Banat. Delegatii si insotitorii lor aduceau cu ei steaguri si cantau cantece patriotice„, se arata in volumul „Desavarsirea Unificarii Statului Roman”, ingrijit de Miron Constantinescu si Stefan Pascu.

CITESTE SI: Robu, pe santierul pasajului pe sub ‘Noua Timisoara’. Cu pantalonii iarasi suflecati, apreciaza stadiul lucrarilor 

La 1 decembrie 1918, 1228 de delegati din toate teritoriile se adunau la Alba Iulia pentru a decide Unirea Transilvaniei cu Romania, printre care si banateni, care au scapat de trupele de ocupatie.

„In partea estica a Banatului, si vorbim aici de Caransebes, reprezentanti ai romanilor in frunte cu viitorul patriarh Miron Cristea se indreptau catre Alba Iulia. Sigur ca in punctul de trecere, acela dinspre Tara Hategului, autoritatile maghiare si sarbesti au incercat sa limiteze participarea romanilor banateni la Marea Adunare de la Alba Iulia. Si aici e un studiu foarte interesant al profesorului Dumitru Tomoni de la Faget, care a publicat recent biografiile tuturor participantilor din Banat la Marea Adunare de la Alba Iulia„, a declarat in emisiunea INTERVIURILE TIMISOAREI, Sorin Ionescu, profesor de istorie si director al Colegiului National Banatean.

Si daca la Alba Iulia delegatii redactau rezolutia Marii Uniri, la Timisoara nu era tocmai liniste. In oras erau trupele sarbe, care isi doreau anexarea acestei bucati de pamant romanesc Regatul Serbiei, Croatilor si Slovenilor.

In a treia zi a lunii decembrie in Timisoara intra trupele franceze, care aveau rolul de a mentine ordinea pana la Conferinta de pace de la Paris, ce avea sa inceapa in ianuarie 1919. Intre timp, in alte zone ale Banatului au avut loc demonstratii in care era sustinuta Unirea cu Romania. Oamenii au iesit pe strazi in Caransebes sau Lugoj, dar si in localitati mai mici.

„In cercurile de la Timisoara, care este cunoscut ca un oras eminamente german, evreiesc, maghiar, cu o populatie romana mai catre margine, catre Mehala, sau catre mahala decat catre zona centrala. Aici apare aceasta idee dezvoltata de catre Otto Roth, a unei republici a Banatului. Practic fac si un drapel, incearca sa isi creeze o entitate proprie, Republica Banatului care nu isi mai putea gasi locul in conditiile in care in zona existau 3 armate ale tarilor invingatoare din razboi, cea sarba, franceza, care venea dinspre Salonic, si cea romana care era un pic mai indepartat. Vor patrunde in zona armatele sarbesti. Sarbii au incercat sa puna la punct o politica a faptului implinit: am ajuns, am intrat in Timisoara, am intrat in toata regiunea, automat la conferinta de pace de la Paris va trebui sa ne dati acest teritoriu. E o negociere politica sau una de sfarsit de razboi. Pana la urma toate tarile isi impun cu forta anumite lucruri. Sigur ca aici, Traian Vuia alaturi de Caius Brediceanu, alaturi de Alexandru Vajda Voievod, alaturi de alti oameni politici care s-au dus la Paris, alaturi de Regina Maria, a carei prezenta in cadrul Congresului de Pace de la Paris, au dus la crearea unei propagande extrem de favorabile unirii cu Romania. Si a mai contat si altceva. Faptul ca reprezentantii Antantei, trimisi la Timisoara, s-au intalnit cu reprezentantii celor 5 entitati din Banat si scorul a fost de 3-2 in favoarea unirii cu Regatul Romaniei, intr-o intalnire care a avut loc in sala Senatului Universitatii Politehnica npentru ca acolo era Bursa Cerealelor, acolo era practic centrul economic al vietii din oras„, a declarat in emisiunea INTERVIURILE TIMISOAREI, Sorin Ionescu, profesor de istorie si director al Colegiului National Banatean.

Unirea Banatului cu tara avea sa aiba loc in 1919. La inceputul lui august soldatii romani intra mai intai in Lugoj, unde sunt intampinati printre altii de prefectul judetului Timis Torontal, Aurel Cosma. In 3 august, colonelul Virgil Economu intra in fata trupelor sale in Timisoara, armata romana fiind primita cu entuziasm in Piata Unirii de locuitorii orasului, dar si de primarul din acea vreme, Jozsef Geml.