TIMISOARA. Hipertensiunea pulmonara (HTP) este determinata de o creștere a presiunii in circulatia pulmonara, in artere, in vene ori capilare, avand ca efect o suprasolicitare constanta a inimii, asociata cu insuficienta cardiaca. Aceasta poate duce la moarte prematura. In conditii normale, presiunea in teritoriul pulmonar (numita și „mica circulatie”) este scazuta, tocmai pentru a ușura munca inimii in realizarea schimburilor gazoase.
In prezent sunt cunoscute aproape 50 de boli care, prin diverse mecanisme, conduc la aceasta alterare functionala. Cel mai frecvent se datoreaza bolilor cronice ale inimii sau ale plamanilor sau este asociata unor boli autoimune ori emboliilor pulmonare.
Hipertensiunea arteriala pulmonara primitiva este o boala rara ce se prezinta ca o afectare directa a vaselor arteriale pulmonare, fara o cauza evidenta, posibil cu componenta genetica.
„Simptomele HTP sunt nespecifice, absente initial, dar care devin tot mai evidente in decurs de cateva luni, pe masura ce boala evolueaza. Astfel, initial, apare greutatea in respiratie, la inceput doar la efort, iar ulterior, chiar și in repaus, apar constrictia toracica, astenia, senzatia de ameteala sau chiar leșinul (lipotimia). Se produce, totodata, o „invinetire” a fetei și a buzelor, apar edemele (umflarea picioarelor), palpitatiile și creșterea pulsului. Confirmarea HTP implica, practic, un diagnostic de excludere”, spune S.L. dr. Nicoleta Bertici – medic primar pneumolog – coordonator Centru Expert HTP Spitalul de Boli Infectioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.
Boala implica un abord multidisciplinar. Este vorba de pneumologie, cardiologie, reumatologie, radiologie, hematologie, gastroenterologie și chiar chirurgie cardiaca. HTP este o boala severa, fara perspective de vindecare in prezent și cu prognostic destul de rezervat. Suspicionarea precoce a bolii de la nivel de medic de familie, urmata de adresarea rapida catre centrele expert, unde exista aparatura, experienta și medicatie specifica, administrata gratuit, pot schimba insa viata pacientilor cu o asemenea boala.
„Un aspect foarte important in evolutia HTP l-a reprezentat dezvoltarea de medicamente specifice care au efecte vasodilatatoare și a unor interventii, a unor proceduri chirurgicale. Uzual, sunt administrate diuretice pentru a elimina excesul de apa, anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor, și blocanti de calciu pentru a reduce pulsul. Totodata, se impune și utilizarea oxigenoterapiei. Uneori sunt necesare și interventii chirurgicale, cum este procedura de extragere a cheagurilor de sange din arterele principale, proceduri de dilatare, și, in extremis, transplantul pulmonar”, mai spune dr. Nicoleta Bertici.
Hipertensiunea arteriala pulmonara continua sa fie o afectiune subdiagnosticata, prea putin cunoscuta, deoarece debutul și semnele clinice sunt nespecifice. Astfel, studiile arata faptul ca in tarile dezvoltate exista o intarziere semnificativa in diagnosticarea HTP estimata, in medie, la peste doi ani. Rezultatul este o scadere a ratei de supravietuire la 5 ani prin eșecul initierii timpurii a tratamentului necesar.
Incepand cu 2008, Romania are un program national de tratament al pacientilor cu Hipertensiune Arteriala Pulmonara.
De la infiintarea Centrului Expert de la Spitalul de Boli Infectioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara, au fost tratati peste 100 de pacienti cu diverse forme de HTP. Majoritatea au fost persoane tinere, de sex feminin. Gravitatea bolii, care este mai agresiva ca multe forme de cancer și diagnosticarea tardiva a afectiuni a facut ca rata de supravietuire a pacientilor sa fie redusa.