Clopotele tuturor bisericilor catolice din lume bat, in fiecare zi, la ora 12.00 fix, pentru un mare EROU, care a condus si Timisoara!

O traditie veche de peste 500 de ani e inchinata unuia dintre cei mai straluciti conducatori pe care poporul roman i-a avut. Si, mai mult, a tinut in mana vreme indelungata destinele Timisoarei. Din timpul sau ne-a ramas cea mai veche cladire din oras: Castelul Huniade, care adaposteste Muzeul Banatului.

Pe 6 august 1456, Papa Calixt al III-lea emite o bula prin care decreteaza ca toate bisericile catolice din lume sa traga clopotele la ora 12.00, ca omagiu adus lui IANCU DE HUNEDOARA, cel care oprise invazia otomana la asediul Belgradului. Dupa mai bine de 500 de ani, practica sta, inca, in picioare, noteaza a1.ro.

Pe 8 aprilie 1455, dupa o disputa indelungata intre familiile Orsini si Colonna, capetele luminate reunite in Conciliu decid ungerea drept Suveran Pontif a lui Alfonso de Borja y Cavanilles, primul Papa de origine spaniola de la Roma. Sub denumirea de Calixt al III-lea va fi cel care va cere revizuirea celebrului proces al Ioanei dArc, pe care o va reabilita.

Dar mintea lui statea la organizarea unei cruciade impotriva Imperiului Roman, condus de Mahomed al II-lea ”Cuceritorul”, cel care calcase in picioare Constantinopolele cu doi ani in urma. La 15 mai 1455, Calixt al III-lea trimite depese tuturor statelor crestine, chemandu-le la lupta. Nimeni nu se prea ingramadeste, insa, cu exceptia lui IANCU DE HUNEDOARA, cel care este de acord sa ia parte la ridicarea asediului Belgradului. Iancu fusese Ban al Severinului, acum se gasea regent al Ungariei. Tatal sau era Voicu, bunicul Serb, iar mama Elisabeta.

Asediul Belgradului a inceput pe 4 iulie 1456. Unele surse vorbesc despre o oaste otomana de 150.000 de soldati, ajutata de 60-65 galere venite pe Dunare si alte ambarcatiuni mai mici. Iancu avea, in total, 30.000 de suflete. Practic, in afara sa, doar baietii lui Ioan de Capistrano, trimis de-al Papei, mai luptau alaturi de el. La 14 iulie, flota crestina cauzeaza mari pagube adversarilor. Turcii reusesc sa patrunda, de doua ori, in oras, dar sunt respinsi. La 22 iulie armata lui Iancu de Hunedoara, pe care chiar el o conducea, trece Sava, declansand atacul general. Tunurile turcilor sunt capturate, dezastrul e mare, sultanul e ranit de o sageata si salvat doar prin sacrificiul suprem al unui ienicer. Victoria lui Iancu e totala, crestinii pierzind doar 3-4.000 de oameni, conform istoricului Camil Muresan.

Pe 6 august vestea ajunge la urechile lui Calixt. ”Este cel mai fericit moment din viata mea”, spune el. Pe loc, emite o enciclica prin care cere ca toate clopotele bisericilor catolice din intreaga lume sa fie trase, zilnic, la 12.00, in semn de omagiu adus marelui Iancu de Hunedoara, practica utilizata si astazi.

Din pacate, acesta nu apuca sa se bucure prea mult de succes. Moare la 11 august 1456, in tabara de la Zemun, langa Belgrad, rapus de ciuma.

Iancu de Hunedoara, Ioan Huniade sau Ioan Corvin (n. ca. 1407 – d. 1456) (in maghiara Hunyadi János) a fost Ban al Severinului din 1438, Comite de Timisoara, Voievod al Transilvaniei intre 1441-1456 si Regent al Ungariei intre 1446-1452, mare comandant militar, tatal regelui Matia Corvin. Nascut intr-o familie innobilata pentru merite deosebite de catre regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, Iancu de Hunedoara era unul din cei mai bogati nobili ai Europei. Aflat in serviciile lui Sigismund, a fost un luptator glorios in lupta antiotomana a popoarelor Europei de sud-est, fiind primul conducator de osti din Europa care a reusit sa il infranga pe cuceritorul Constantinopolului, sultanul Mohamed al II-lea la Belgrad in 1456, fiind numit de Papa Calixt al III-lea “atletul cel mai puternic, unic al lui Christos”. A murit rapus de ciuma in 1456 in tabara de la Zemun. Este inmormantat in catedrala catolica de la Alba Iulia

In calitate de  guvernator al Transilvaniei, Iancu de Hunedoara a favorizat dezvoltarea economica si instaurarea ordinii si autoritatii de stat. A ridicat nivelul taxelor şi impozitelor colectate prin introducerea de metode mai moderne de cultivare şi exploatare, prin marirea suprafeţelor exploatate. in general a menajat iobagimea, in care vedea baza puterii de stat si un buna sursa de recrutare pentru armatele sale. Si-a atras de partea sa cnezii romani, carora le-a oferit numeroase danii ca urmare a faptelor lor de vitejie. A imbunataţit exploatarea minelor din Hunedoara şi pe cele din nordul Transilvaniei (Baia Mare şi Baia Sprie). A construit si refacut numeroase cetati si castele, printre care şi Castelul de la Timisoara, care-i poarta astazi numele si unde si-a avut resedinta pentru un timp.

La Brasov si Sibiu a infiintat monetarii in 1441 şi 1443. A repus in drepturi orasul Cluj, care fusese deposedat de acestea ca pedeapsa pentru sustinerea rasculatilor din 1437-1438. Sibiului si Brasovului le-a intarit zidurile de aparare. A sporit legaturile diplomatice, militare şi economice cu tarile romane ale lui Vlad Dracul.