Colacul de salvare al Colterm, aruncat in marea de datorii. Primaria Timisoara a prezentat un plan de redresare. Deocamdata, nu se stie daca vor creste facturile abonatilor

TIMISOARA. Se face o  incercare de salvare a companiei de termoficare din Timisoara de la insolventa. Ajungand la datorii catre furnizori de aproximativ 310 de milioane de lei si avand de primit doar 160 de milioane de lei de la Primarie, a devenit deja o normalitate ca, in fiecare iarna, Colterm sa anunte abonatii ca risca sa ramana fara apa calda si caldura.

Pentru a incerca sa tina pe linia de plutire compania, urmeaza sa fie luata o noua masura, anunta primarul Dominic Fritz si conducerea Colterm: un contract de concordat preventiv, in baza caruia sa se reesaloneze datoriile, completat de planul de investitii pentru reorganziarea si retehnologizarea companiei.

Practic, Colterm trebuie sa-i convinga pe cei fata de care are cea mai mare din datorii, de 75%, sa accepte acest procedeu.

Concordatul preventiv reprezinta o intelegere cu creditorii, validata de un judecator, pentru esalonarea datoriilor in cadrul unui plan de reorganizare a companiei. In cadrul concordatului, creditorii nu pot declansa insolventa companiei si nu pot solicita executari silite, nici a Primariei Timisoara, nici a activelor functionale ale Colterm.

˝Am spus că este ultima iarna in care Colterm funcționeaza de pe o zi pe alta. Colterm a dat batai de cap tuturor primarilor in ultimii 30 de ani și vreau să fiu ultimul primar care are această bataie de cap. Timișorenii trebuie sa beneficieze de confort termic in case, de energie nepoluantă, iar cei care nu sunt în rețeaua Colterm nu mai trebuie sa suporte costurile. Primul pas este curatarea de datorii a Colterm˝, a declarat Dominic Fritz.

˝Concordatul este un mijloc prin care pregătim societatea pentru investiții viitoare. Saptamana viitoare urcam pe SEAP achizitia publica pentru selectarea consultantului. Daca creditorii care reprezintă 75% din valoarea datoriei subscriu planului propus, putem considera negocierile incheiate si putem solicita instantei omologarea concordatului˝, a spus și Bogdan Nanu, directorul adjunct al Colterm.

Cum avantajul procedurii este ca, pe perioada de implementare, cei care au de recuperat bani de la Colterm nu pot declansa insolventa companiei si nici nu pot solicita executari silite, nici a Primariei Timișoara, nici a activelor functionale ale Colterm, nu mai exista pericolul ca municipalitatea ori compania sa se trezeasca cu conturile blocate din cauza datoriilor.

”Daca Colterm intra in insolventa, administratorul judiciar va avea obligatia sa colecteze datoriile Primariei fata de Colterm, iar Primaria ar putea fi executata silit si sa ramana cu conturile blocate. Nu putem sa expunem orasul unui astfel de pericol˝, a adaugat Dominic Fritz.

Reprezentantii Colterm au anuntat ca, in prezent, se poarta discutii cu ANAF si E.On pentru acceptarea unui astfel de contract.

”Datoriile curente ale COLTERM sunt în acest moment de 310 milioane lei, iar obiectivul nostru este de a proteja activele funcționale ale companiei. Am inițiat o serie de discuții cu ANAF pentru trecerea în patrimoniul orașului a acestora, în schimbul datoriilor pe care Colterm le-a acumulat la bugetul de stat”, a declarat Emil Șerpe, director general Colterm SA.

Ce nu se stie insa, odata cu implementarea acestui concordat, este daca facturile timisorenilor vor creste sau nu, in functie de recomandarile consultantului ce va fi contractat pentru realizarea planului de redresare.

„Consultantul este consultantul Colterm. E important, ca el incaseaza pretul pentru Gigacalorie si nu e treaba lui cat la suta este acoperit de primarie si cat nu, dar din 2012, toate cresterile au fost platite prin subventie. Asta e o parte din analiza pe care trebuie sa o facem, inclusiv in discutiile cu Banca Mondiala. Este si o discutie de echitate sociala, cat de mult vrem sa sustinem abonatii Colterm, pentru ca e clar ca pretul real nu poate fi platit de ei. Orasul nu a investit cat ar fi trebuit in sistemul de termoficare, dar pe de alta parte trebuie sa protejam si timisorenii, sa nu aiba o povara financiara. Este o discutie pe care trebuie sa o ducem in urmatoarele saptamani.

Discutia despre marimea subventiei, care doar a crescut din 2012, este o discutie politica pe care trebuie sa o ducem in urmatoarele saptamani, cu ajutorul unor analize, pentru ca momentan primaria isi asuma niste subventii pe care nu le poate plati si asa bagam compania din ce in ce mai mult in probleme”, a precizat Dominic Fritz.

Concordatul preventiv urmeaza sa fie prezentat Adunarii Generale a Actionarilor si Consiliului de Administratie al Colterm, pentru a fi aprobata declansarea procedurilor de implementare. Apoi, va fi lansata pe SEAP procedura pentru gasirea unui consultant dispus sa intocmeasca planul de retresare si sa urmareasca respectarea lui.

Perioada maxima pe care se intocmeste acest proiect este de 2 ani, putand sa fie prelungita cu maximum inca un an.

Primarul Dominic Fritz si directorii Colterm nu au putut spune si la ce suma se ridica plata viitorului consultant, chiar daca lansarea licitatiei e prevazuta pentru saptamana urmatoare.

Planurile Colterm pentru redresare, proiectate pe bani 

In paralel cu masura concordatului preventiv, reprezentantii Colterm, impreuna cu cei ai Primariei Timisoara, spun ca au in lucru mai multe proiecte pentru retehnologizarea si reorganizarea companiei. Intre ele se numara identificarea unei firme private care are capacitatea de a sustine acest proces, accesarea de finantari de la Banca Mondiala sau din fonduri europene, dar si utilizarea de surse alternative de energie, precum biomasa. Nu au fost insa oferite niciun fel de detalii despre acest potential ‘actor salvator’.

• În ianuarie au început testele pentru folosirea deșeurilor vegetale colectate în Timișoara la CET SUD, iar din februarie va deveni operațional procesul. 10% din cărbunele folosit pentru producerea energiei va fi înlocuit cu biomasă.
• Pe fonduri europene sunt în curs modernizare 10 km de rețea primară și 20 km de rețea secundară. Acest proiect este deja în implementare, fiind semnate contractele de finanțare și execuție. Există autorizație de construcție din decembrie 2020 și de îndată ce vremea o va permite se va trece la munca de teren.
• Montarea de panouri solare la CET Freidorf, care, împreună cu motoarele termice instalate, transformă o mică centrală de cartier într-un model de urmat la scară largă pentru termoficarea din Timișoara. Astfel, iarna energia termică și apa caldă sunt produse din surse în cogenerare, iar în timpul verii 100% din apa caldă este produsă cu ajutorul panourilor solare.
• Interconectarea celor două centrale ( sud si centru). Pentru prima dată de la începutul termoficării în Timișoara cele două centrale pot funcționa sincron, aducând maximum de energie produsă în sudul orașului acolo unde în viitor se vor dezvolta capacitățile de producție.
• Pornirea motoarelor termice la CET Buziaș și CET Dunărea. Aceste motoare au primit toate autorizațiile necesare și au început producția de energie termică și electrică în cogenerare.
• Automatizarea tuturor punctelor termice – Astăzi toate punctele termice sunt conectate prin sistemul SCADA putând fi urmărite și gestionate online.
• Suntem în faza finală a studiului de fezabilitate pentru montarea în CET centru a unei surse de producție energie termică în cogenerare. De îndată ce SF-ul va fi în forma lui finală, PMT va depune documentația pentru finanțarea acestuia la MDRAP pe programul Căldură și Confort.
• Un alt SF finalizat în ianuarie 2021, care implică aceleași fonduri MDRAP, presupune retehnologizarea a 3,6 km de retea primara. In zilele ce urmează Colterm va trimite către PMT această documentație pentru a fi transmisă spre finanțare la MDRAP.
• Un SF la care se lucrează vizează transformarea PT 98 în centrală de cartier, care va utiliza tehnologii nepoluante. În acest sens Colterm își propune utilizarea de biomasă ca sursa energetică în această centrală. Și pentru această investiție MDRAP are linii de finanțare deschise.

Compania de termoficare Colterm are in prezent aproximativ 50.000 de abonati.