Comoara din Muntii Banatului! Pestera pe care nu oricine o poate vizita de la un capat la altul
Muntii Banatului poarta o salba de comori inca ascunse de ochiul omului ori prea putin batute la pas de turistul obisnuit. Una dintre aceste locuri tainice este Pestera Buhui care se afla in inima Muntilor Aninei, insa prea putini sunt cei care au vizitat-o.
Pentru ca turistul sa ajunga la Pestera Buhui trebuie sa faca mai intai un popas in orasul Anina din judetul Caras- Severin. Dupa ce va parcurge un drum destul de greu, in directia unui lac cu aceeasi denumire, ba cu un autobuz local, pa mai mult pe jos, va da de minunata grota.
Imediat dupa Lacul Buhui se gaseste si pestera, la aproximativ 640 de metri inaltime.
Aceasta este formata din galerii care se intind pe 3.217 de metri si este una dintre cele mai mari pesteri din Muntii Banatului, fiind depasita, ca marime, doar de Pestera Comarnic. Galeria principala masoara 2.100 de metri.
Numele pesterii vine de la paraul Buhui care isi face loc si strabate de-a lungul, galeriile interioare ale acesteia.
La fel ca in orice alta pestera, formatiunile calcaroase din interior au primit diferite denumiri. Astfel, cei care vor strabate drumul si vor intra vor putea vedea Cascada Alba formata pe unul dintre peretii grotei.
Interiorul pesterii nu este unul amenajat, astfel ca turistii care vor ajunge aici sunt sfatuiti sa nu intre pentru a vizita galeriile fara a fi insotiti de un cunoscator, un speolog. De asemenea, e musai sa aiba echipament adecvat: lanterne, costume speciale, franghii si chiar o barca pneumatica. De esemenea este nevoie si de o conditie fizica foarte buna.
Turistii vot intampina o multime de provocari, de la urcusuri abrupte pana la locuri stramte prin care sa se strecoare ori sa se tarasca.
Asadar, nu oricine si nu oricum poate intra in Pestera Buhui, din judetul Caras- Severin.
Spectacolul oferit insa de natura iti taie respiratia si merita orice efort.
Pestera a fost descoperita de sateni, intamplator, dupa ce au construit un baraj in apropierea acesteia, pentru alimentarea cu apa potabila a orasului Anina. In anul 1969 aceasta a fost declarata rezervatie naturala speologica si este protejata de lege.
Sursa foto: romaniaroute.ro
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Cine nu se pricepe la ceva ar face bine sa nu posteze prostii care deruteaza eventualul cititor, articolul e plin de enormități, de inexactitați, prostii și tâmpenii,de ce nu ați luat legătura cu un speolog care știe despre ce e vorba dacă vroiați a vorbi despre Buhui? 1.Buhuiu-ul nu este DELOC o peșteră ”puțin vizitată”, nici vreun ”loc tainic”-decât eventual pentru autoarea articolului- ci foarte cunoscută și de localnici (apropos Anina e oraș DEMUUUULT, așadar nu ”săteni localnici” au descoperit peștera) și de turiși, ca să nu mai vorbim de speologi 2.Intrarea despre care se vorbește este intrarea Certej, care apare și în poza nu prea reușită, executată ”dinăuntru” este doar UNA DINTRE CELE 5 INTRĂRI CUNOSCUTE ale peșterii iar despre ce e înăuntru se vorbește vag și inexact ”cascada albă” nu există, în schimb există cascada mare și cascada mică ambele în zona Sălii Urșilor iar fotografia co stalagmitele e luată in Sala V. Sencu, unde MĂ MIR că nu pomenește nimic de ”căpița de fân” cel mai mare dom stalagmitic din țară… In fine cifrele sunt TOTAL ERONATE Peștera Buhui e cea mai mare din Munții Banatului și nu Comarnic, cei 3000 de metri despre care se vorbește SUNT DOAR TRASEUL ”PE ACTIV” ADICĂ RÂUL SUBTERAN care are mai mulți afluenți; în total pestera depășește 8000 de metri, orașul Anina se alimentează cu apă din Buhui incă din perioada interbelică…ș.a.m.d. ar fi multe-multe de spus mai ales dacă intrăm in detalii tehnice de specialitate legate de condiționarea geomorfologică, tectonică și hidrologică a cavernamentului, așa deci mesaj personal ptr. autoarea articolului tâmp : poate ai mai multe șanse la cratiță 😉
Vezi Mihai de asta spun eu ca in forum adesea calitatea informatiilor e chiar mai mare decit cea din articolul in sine. 🙂 E valabil si de data asta. Dar, eu nu cred ca semnatara vehiculeaza denumiri inventate de ea, ci raspindeste denumiri sau date tehnice aflate tot de la speologi ca tine, care i-au fost gazde in parcurgerea pesterii, asa ca tu ar trebui sa te lupti cu colegii de breasla sa aveti denumiri si cifre unificate care sa desemneze un anumit lucru din pestera. In rest multumiri ptr comentariu.
Cum pot sa iau si eu legatura cu unul din cei 2?