Consiliul Judetean Timis cauta parteneri pentru modernizarea conacului Mocioni de la Foeni

TIMISOARA. Consiliul Judetean Timis a lansat un apel in vederea obtinerii de parteneri pentru modernizarea si punerea in valoare a conacului Mocioni de la Foeni.

CITESTE SI: Se fac angajari la Spitalul Judetean din Timisoara. Zeci de posturi disponibile

Un anunt in acest sens a fost publicat pe site-ul CJ Timis.

„CJ Timis anunta organizarea unei proceduri de selectie pentru incheierea unui acord de parteneriat cu entitati de drept privat, in vederea depunerii unei cereri de finantare pentru implementarea unui proiect in cadrul Programului de finantare: PA14 ‘Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural si schimb cultural’ (Programul RO-CULTURA), Apelul de proiecte 1 Restaurarea si revitalizarea monumentelor istorice„, se arata in anuntul postat de CJT.

Bugetul proiectului este de aproximativ 2.000.000 euro, insa suma se va definitiva ulterior, in baza cererii de finantare.

Organizatia partenera se va implica activ si va contribui efectiv la implementarea proiectului, alaturi de Promotorul de Proiect si de alte eventuale organizatii partenere in proiect. Aceasta trebuie sa fie un ONG infiintat ca persoana juridica in Romania sau o societate comerciala si sa se incadreze in conditiile de eligibilitate prevazute de Ghidul solicitantului.

Organizatia partenera va avea un rol esential in activitatea privind implementarea planului de valorificare a monumentului restaurat. In Scrisoare de intentie, candidatii vor mentiona activitatile obligatorii ale proiectului pentru care dispun de resursele materiale si umane necesare si vor furniza descrieri ale actiunilor propuse in cadrul acestor activitati, cu prezentarea elementelor considerate esentiale pentru obtinerea rezultatelor asteptate si atingerea obiectivelor si a contributiei in parteneriat, cu accent pe valoarea adaugata adusa prin implicarea in proiect.

Construit in 1750, ca locuinta, conacul familiei Mocioni din Foeni este una dintre cele mai vechi cladiri de pe plaiurile banatene.

Odata refacut conacul, acesta ar putea adaposti un muzeu dedicat memoriei familiei Mocioni, biblioteca comunala, dar si spatii pentru evenimente culturale si ateliere pentru redescoperirea mestesugurilor traditionale.

Povestea Conacului de la Foeni

Conacul de la Foeni a fost construit in 1750 si este una dintre cele mai vechi cladiri din aceasta parte de tara. Cel mai important membru al familiei nobile care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, stranepotul preotului aroman Constantin. Andrei s-a nascut la Budapesta, in anul 1812. Jurist de profesie, membru in Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Romane (1866) si membru onorific al Societatii Academice Romane (1870). In 1869, el mosteneste domeniul de la Foeni, se retrage din viata politica si se stabileste la conac, alaturi de sotia sa, Laura Cernovici. Moare la 24 aprilie 1880 si lasa toata averea Laurei, fapt care provoaca valuri de nemultumiri in familia Mocioni.

Laura Cerniovici avea sa lase conacul mostenire unui nepot de-al ei. Astfel, in 1912, proprietar al fostei resedinte Mocioni era baronul Csávossy Gyula. In 1925, mosieri in Foeni erau Jozsef si Andras Csávossy, cat si Antoniu Mocioni de Foen (marele sambelan al Regelui Carol al II-lea). Conacul a fost rascumparat de Antoniu, care a incercat sa-l transforme in casa de cultura, dar moare in anul 1943, cu el stingandu-se linia directa a familiei Mocioni. Odata cu instaurarea regimului comunist, proprietatea a fost nationalizata. A functionat ani la rand ca baie comunala, gradinita si depozit pentru erbicide si pesticide. In aripa de est a subsolului conacului a fost amenajata o sala de sport. A existat chiar si o sifonarie. Dupa 1990 aici avea sa functioneze o discoteca. Conacul ramane in continuare administratiei locale si e transformat in camin cultural, functie care i-a ramas pana astazi.

Desi aflat intr-o stare avansata de degradare, conacul este impunator prin dimensiuni. Acesta a fost construit dupa planurile arhitectului Otto Wagner, cel care a proiectat de altfel si palatul Mocioni de la Capalnas. Ramura Mocioni de la Foeni a primit domeniul de aici o data cu titlul nobiliar si l-a transformat intr-un leagan politic si cultural pentru afirmarea drepturilor romanilor din Banat. Conacul este strajuit de porti inalte, frumos asortate cu arhitectura cladirii. Treptele mari , grupate in trei sectiuni, probabil, segmentau conacul in trei zone distincte de locuit. Cladirea centrala, cu coloanele inca semete orientate catre cer, care sustin greutatea frontonului sobru, a ramas inca nealterata.

Surse: banatur.com si prinbanat.ro