TIMISOARA. Ca in fiecare toamna, la inceputul anului scolar, gandurile IPS Ioan se indreapta spre copii, parinti si dascali. Cum in acest an pandemia a suspendat toate festivitatile dedicate inceperii scolii, Mitropolitul Banatului le transmite un mesaj de incurajare si ii indeamna sa invete, rugandu-se pentru ca Dumnezeu sa le lumineze sufletele si mintile, iar familiile sa le fie sanatoase.
Iata mesajul Mitropolitului Banatului la deschiderea noului an scolar, la Timisoara
„Cu dragoste pÄrinteascÄ, binecuvĆ¢ntÄm cu harul lui Dumnezeu Či prin lucrarea PreasfĆ¢ntului Duh pe toČi elevii, pÄrinČii, Ć®nvÄČÄtorii Či profesorii din Ć®nvÄČÄmĆ¢ntul preuniversitar, la Ć®nceputul anului Čcolar 2020-2021.
CunoaČterea Ć®nČeleasÄ ca viaČÄ, are un caracter existenČial: ca viaČÄ Ć®n iubire. SfinČii PÄrinČi numesc cu preferinČÄ cunoaČterea āvedereā, iar ceea ce e cunoscut āluminÄā, ca ceva ce se vede direct, ce rÄspĆ¢ndeČte prin prezenČa ei luminÄ. Lumina aceea iradiazÄ veČnic din prezenČa lui Hristos, e auto-descoperire a realitÄČii tainice a lui Dumnezeu. De aceea SfĆ¢ntul Maxim MÄrturisitorul prezintÄ iubirea Ć®n legÄturÄ cu cunoaČterea: āPrecum lumina soarelui atrage ochiul sÄnÄtos la sine, tot aČa cunoČtinČa lui Dumnezeu atrage mintea noastrÄ Ć®n mod firesc spre Sine, prin iubireā (Capete despre dragoste I, 32, Filocalia, vol. 2, Humanitas 2004, p. 58). Mintea nu vede numai dincolo de sine lumina dumnezeiascÄ, ci o vede Či Ć®n lÄuntrul sÄu, este capax divini. Ćn acest context, dacÄ, potrivit lui Aristotel, āEducarea minČii fÄrÄ cea a inimii nu este educaČie delocā, atunci Či noi pledÄm pentru sufletul educaČiei, iar nu pentru o educaČie fÄrÄ suflet.
Copiii Ć®l iubesc mai mult pe Dumnezeu decĆ¢t Ćl iubim noi, oamenii mari, de aceea Či rugÄciunile copiilor sunt ascultate de cÄtre Dumnezeu. Či fericitÄ este mama care, din fragedÄ pruncie, Ć®i Ć®mpreuneazÄ mĆ¢inile copilului, Ć®l pune Ć®n genunchi, dimineaČa Či la apusul soarelui, Ć®nvÄČĆ¢ndu-l o rugÄciune cÄtre Bunul Dumnezeu! De aceea Dumnezeu Se descoperÄ copiilor, pentru cÄ ei au ochii, mintea Či inima curate. IatÄ cÄ aceČti copii nu cer semne, nu cer minuni, pentru cÄ ei, dacÄ trÄiesc Ć®n curÄČie, Ć®n sfinČenie, Ćl vÄd mai Ć®ndeaproape pe Dumnezeu care este acolo Ć®n mijlocul lor, este chiar Ć®n jocul lor. O carte este o casÄ a Logosului, este o casÄ ziditÄ din cuvinte. Ćn acest sens, copiii scriu cu inima, nu cu condeiul la ČcoalÄ. Elevii trebuie nu doar sÄ trÄiascÄ Ć®n aceste case, ci Či sÄ le construiascÄ, sÄ zideascÄ ei Ć®nČiČi lÄcaČuri din cuvĆ¢nt.
Astel, participarea preoČilor la fiecare deschidere a noului an Čcolar reprezintÄ, Ć®n fapt, o āsfinČire a cÄrČiiā, iar nu numai o sfinČire a timpului Či a spaČiului destinat cunoaČterii Ć®n ČcoalÄ. PreoČii noČtri gÄsesc, an de an, Ć®n Čcolile noastre o luminÄ aprinsÄ, un foc sacru, o candelÄ aprinsÄ a culturii noastre romĆ¢neČti, prin care se oferÄ luminÄ din luminÄ minČilor aflate pe tÄrĆ¢mul cunoaČterii. Hristos ne-a lÄsat, aici, aceastÄ candelÄ aprinsÄ, din care sÄ luÄm Či noi luminÄ Či s-o oferim elevilor, dacÄ vrem sÄ avem o generaČie a luminii Či nu a Ć®ntunericului. De aceea, Hristos trebuie sÄ fie acceptat ca DascÄl sau Pedagog Ć®n Čcolile noastre romĆ¢neČti.
Societatea de astÄzi trebuie sÄ se Ć®ntrebe: Ce fel de om doreČte sÄ lase Ć®n urma ei? Un om al fatalismului sau o societate care priveČte dincolo de asfinČitul soarelui. Ćn situaČia pandemicÄ de astÄzi, omul a descoperit, pe lĆ¢ngÄ frica de ceva din lume, Či frica de golul lumii, adicÄ de a se confunda Ć®n lume. Prima este frica de a pierde ceva din lume ā a nu pierde prilejurile de plÄcere care l-ar Ć®ntoarce la intimitatea sa, la trÄirea prin sine Ć®nsuČi. Cea din urmÄ fricÄ, aceea de a fi Ć®necat Ć®n lume, Ć®i reveleazÄ, Ć®nsÄ, caracterul sÄu de fiinČÄ spiritualÄ fÄcutÄ pentru legÄtura cu Dumnezeu. Ćn frica de Dumnezeu deci se manifestÄ conČtiinČa destinului nostru etern de a nu ne asimila cu lumea, perspectiva pierderii totale Ć®n ea.
Libertatea de conČtiinČÄ Či de exprimare religioasÄ, garantatÄ de ConstituČia RomĆ¢niei, creeazÄ cadrul legal de Ć®mpÄrtÄČire a valorilor morale tinerilor. Ćn cadrul instituČional al Čcolii, fiind prevÄzutÄ o orÄ de religie pe sÄptÄmĆ¢nÄ, se dÄ posibilitatea Čcolarilor de a cunoaČte aspecte din realitatea creaČiei Či a mĆ¢nturii omului. Clasa devine pentru o orÄ bisericÄ, devine casÄ a lui Dumnezeu, Ć®n care El coboarÄ cu sfinČii SÄi. Din pÄcate, unii pÄrinČi Ć®Či condamnÄ copiii la necunoaČterea lui Dumnezeu Či la Ć®mpÄrČirea lor Ć®n creČtini Či atei Ć®ncÄ din timpul Čcolii. Bunul Dumnezeu sÄ Ć®ntoarcÄ din ČÄri Ć®ndepÄrtate pe pÄrinČii copiilor din Čara aceasta ca sÄ-Či creascÄ pruncii Ć®n iubirea Lui.
Trebuie sÄ cunoaČtem, sÄ Čtim ce este lumina. Ćn faČa unui izvor bem apÄ Ć®n mod diferit, proporČional cu setea noastrÄ. AcelaČi lucru este Či aici, pe cĆ¢t Ćl iubim pe Dumnezeu, pe atĆ¢t Ćl Či luÄm. Ćntreaga viaČÄ va trebui sÄ ne Ć®ntrebÄm: āAm primit oare Duhul SfĆ¢nt?ā (FA 19, 2). Aici este descoperirea sau trezirea sinelui, pe care Ć®l simt sau nu, El existÄ, este sinele meu, este Dumnezeul meu.
Dreptul la transcendenČÄ trebuie reafirmat Ć®ntr-o lume Ć®n care se doreČte sÄ trÄim Ć®nchiČi Ć®ntr-un prezent fÄrÄ prezenČÄ, cu un trecut fÄrÄ memorie Či un viitor fÄrÄ speranČÄ. AceastÄ ābarbarieā intelectualÄ e responsabilÄ de instalarea lumii postmodene Ć®n post-cultura, post-adevÄrul, post-binele timpului nostru. Anularea posibilitÄČii de a transcendende dincolo de lumea aceasta, conduce la epuizarea culturii Či orbirea vederii lucrÄrii lui Dumnezeu, care se manifestÄ Ć®n creaČie. Cultura animi este, Ć®nsÄ, o culturÄ completÄ ā deopotrivÄ un ideal pedagogic Či existenČial, o moralÄ Či o filosofie, o metafizicÄ Či o religie.
Azi, o parte a lumii se Ć®ndepÄrteazÄ de Hristos, Ć®nsÄ, dacÄ Či a doua oarÄ Ćl va pierde pe Hristos, precum L-a pierdut odinioarÄ Adam in Rai, cum Ć®Či va putea omul gÄsi alinare Ć®n suferinČele Či greutatea zilei?
Cu prilejul Ć®nceputului noului an Čcolar 2020-2021, rugÄm pe milostivul Dumnezeu SÄ Ć®i ocroteascÄ pe toČi elevii, pÄrinČii, Ć®nvÄČÄtorii Či profesorii, sÄ le dÄruiascÄ sÄnÄtate Či sÄ le lumineze mintea cÄtre toatÄ Ć®nvÄČÄtura cea bunÄ, Ć®ntru slava lui Dumnezeu Či spre binecuvĆ¢ntarea familiei creČtine, a Čcolii Či a Ć®ntregului neam romĆ¢nesc”, a transmis IPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului.
Pareri
Indoctrinatii de mici ca sa dea bani cand o sa fie mari.
Este trist cum Ć®ncÄ se perpetueazÄ ideologia creČtinÄ bazatÄ pe manipularea fricii oamenilor
Dupa tine, probabil ca inca din clasa a IV-a ar trebui inrodusa teoria gender si … apoi restul.
Culturacrestina – cu toate bunele si relele din secolele de inceput ale mileniului 2 – a dat acele valori de pe urma carora „existi” (dar nu gandesti)
Pe rahatii ÄČtia Petru parca ia tratat CUM merita: radeti-va ma inapoiatilor
SCARBOSI š
FrumoasÄ cuvĆ¢ntare. SÄ ne dea Dumnezeu rÄbdare unii cu ceilalČi, indiferent de nivelul de credinČÄ pe care-l avem.
Domnu a dat Covidu :))
„CunoaČterea Ć®nČeleasÄ ca viaČÄ, are un caracter existenČial: ca viaČÄ Ć®n iubire.” Copiii vor intelege si vor sti ca „Dreptul la transcendenČÄ trebuie reafirmat”
cum se face ca astia care vorbesc de lumina ofera doar bezna intelectuala bizantina. Astia fac tot posibilul ca sa ramanem toti needucati, iinapoiati si fricosi.
= falimentul ROMANIEI !
Si-au dat mÄsurÄ in MAI !!
JAVRE FOREVER CUM TRIMITEAU PA JEZAZ LA PET VIA ? POLITIE š
Si lÄsĆ¢nd gluma, prin mai RO va alege intre 6 lei euro sau mars: multa popime dascÄlii inutili (ONLINE!) vreo 5.000 de kakati postaci SRI iČtii etc. armata, spitale margina cucuietii etc, universitati gen. herculane Ć®nchise definitiv.
Si poate nu ar strica un RTL romanesc ca papa cu polonicul !
Till then MUY UZO !!!! CEE bine era š sa-i frezam si noi !
VIITORUL suna bine, e asigurat !
RAIUL cretinilor consumatori !
Rahatul ala dulce de vilcele still in progress ?? Nu-i bai are o viata sa demo ! VISA 1 TRUMP
CINE & CEE – cred ca s-a Ć®necat de covid ! MARS