Craciun Fericit! Cum se sarbatoreste Nasterea Domnului, in Banat

Craciunul este cea mai importanta sarbatoare a crestinilor, ziua in care se celebreaza nasterea Mantuitorului. Pentru romani simbolistica sarbatorii este este insa una mult mai larga.

Craciunul este in cultura romaneasca un personaj cu trasaturi bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor si eroilor din basme, dar si calitati si defecte specifice oamenilor. Ca persoana profana, este un om batran, un pastor batran cu barba de omat, vecin cu Mos Ajun, fratele sau mai mic. Sub influenta crestinismului, Craciunul apare si ca figura apocrifa: s-a nascut inaintea tuturor sfintilor, este mai mare peste ciobanii din satul in care s-a nascut Hristos si altele. Legendele Nasterii Domnului zugravesc peisajul etnografic al unui sat pastoral unde traia Mos Craciun si avea case mari, grajduri, cosare si tarle pentru vite. In sat soseste o femeie necunoscuta care, simtind ca i-a venit vremea sa nasca, bate la poarta casei lui Mos Ajun si ii cere gazduire. Motivand ca este om sarac, acesta o trimite la fratele sau bogat, Mos Craciun. Acesta, fara sa stie ca femeia este Maica Domnului, nu o primeste si o trimite sa nasca in grajdul vitelor.

Craciuneasa ajuta straina sa nasca, fapta pedepsita de Craciun cu taierea mainilor din coate. Cand Mos Craciun afla ca in grajdul sau s-a nascut Domnul Iisus, se caieste si cere iertare lui Dumnezeu devenind primul crestin, sfantul cel mai batran, sotul femeii care a mosit-o pe Maria.

Traditii de Craciun in Banat

In dimineata de Craciun, primii care se trezesc sunt copiii, pentru a vedea darurile mosului, apoi glasurile lor trezesc toata casa. Urmeaza micul dejun, la care participa toata familia.

Gospodinele incep sa puna pe masa frumos decorata tot ce au pregatit mai bun pentru ziua de Craciun: toba, caltabosi, piftie, sarmale, friptura de porc, cozonac, prajituri, toate facute cu cele mai bune ingrediente, la care se adauga rugaciune sau macar o cruce facuta deasupra mancarurilor la gatit si a aluatului pus la dospit. In zonele rurale ale tarii, in special in Moldova si Oltenia sarmalele se fac si se servesc in mod traditional(pentru coacere sarmalele sunt puse intr-o oala de lut, care este stropita cu apa, ca sa nu crape. Astfel, sarmalele se coc in tihna, uniform si au o aroma deosebita).

In localitatile de pe Valea Almajului, colindatorii iau cu ei un bat din lemn de alun incrustat in coaja sau afumat la lumanare. Batul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind nasul, in folclorul romanesc, cu el se alunga serpii, norii, spre a feri gospodaria de diavoli si a-i aduce prosperitate. Batranii arunca in fata colindatorilor boabe de grau si porumb. Oamenii cred ca daca vor amesteca boabele peste care au trecut colindatorii cu samanta pe care o vor pune in brazda vor avea parte de o recolta buna in anul care vine.

Citeste mai multe despre traditiile romanilor de Craciun, AICI.