Criza ascute lupta de clasa: bugetari versus privati

Bugetarii ies in strada si invoca necesitatea stimulentelor salariale, in timp ce angajatii din mediul privat nu indraznesc sa se planga, nici macar in fata colegilor, de frica sa nu ramana fara un loc de munca. Salariile mici de la stat nu ii fac insa, pe angajatii din acest sector sa se indrepte spre mediul privat, deoarece, cred oamenii de afaceri, munca la stat ofera inca “un loc caldut”. Si in ceea ce priveste factorii de decizie din cele doua domenii, masurile anti-criza sunt diferite.

Daca patronii de firme private sustin ca au diminuat la minimum cheltuielile, adoptand ca ultima masura concedierea, la stat lucrurile au stat taman invers. Prima data s-a taiat din salarii, dupa care au urmat concedierile, dar la contractele externe nu s-a umblat deloc, pe motiv ca legea achizitiilor publice nu permite. Pana una alta, situatia pare sa fie favorabila tot pentru bugetari, unde salariul mediu este de 2.200 de lei, in timp ce la privat nu depaseste 1.700 de lei.

Paradoxul crizei a atins apogeul: bugetarii in strada, privatii la banda

Grevele din sistemul bugetar din ultima perioada nu auavut ecou si in mediul privat, unde nemultumirile sunt pastrate pentru sine. Oamenii de afaceri vad lucrurile diferit fata de cei de la stat si spun despre acestia ca au salarii mult mai mari fata de angajatii companiilor private, principalii poli de sustinere ai economiei de piata.
In tot acest timp, masurile anti-criza se rezuma la concedierea sau taierile de salarii, in timp ce alte cheltuieli inutile sunt protejate de lege, cum ar fi anumite contracte externe. in perioada imediat urmatoare, Primaria Timisoara va renunta la 209 persoane, care vor fi disponibilizate, iar de alte masuri drastice de reducere a cheltuielilor nu prea poate fi vorba, din moment ce, sustin reprezentantii primariei, nu exista cadru legal de diminuare a acestora.

“Noi am redus de la inceputul anului cu 25 la suta cheltuielile, insa numai pe un anumit segment. In ceea ce priveste achizitiile publice, licitatiile, sau alte contracte de acest gen, noi nu putem lua nicio masura, deoarece legea nu permite renegocierea. Noi nu suntem la privat ca sa putem face schimbari: azi chiria sa fie 20 de euro , iar maine patru. E usor ca toata lumea sa isi dea cu parerea, oamenii de afaceri sa spuna ce ar trebui sa facem, dar trebuie sa se plieze pe lege. Suntem o tara de 22 de milioane de jucatori de fotbal sau analisti”, a declarat Orza.

Vorbe in vant

Intrebat daca institutia pe care o reprezinta a luat in considerare vreunul din sfaturile propuse de oamenii de afaceri din cadrul Consiliului Consultativ al Primariei Timisoara, din care face parte si Ovidiu Sandor, Orza a declarat ca nu are cunostinta de parerile acestuia. “Nu stiu ce a spus domnul Sandor. Noi ca sa putem face reduceri trebuie sa respectam legea”.

In cazul altor institutii publice, cum sunt spitalele sau politia, angajatii au mai multe optiuni, astfel de posturi fiind la mare cautare in strainatate. „Doar in ultimele luni au plecat din Politia Timis 6 agenti si 2 ofiteri. Unul dintre ofiteri a gasit pe internet un post scos la concurs de Interpolul din Haga, s-a inscris, a concurat cu alti politisti din toata Europa si a castigat. Primul salariu pe care l-a luat a fost de 4500 de euro. S-a autosuspendat din functie, cu drept de revenire intr-o perioada de pana la patru ani, dar nu cred ca se va mai intoarce. Cum sa revina la salarii de 200 – 250 de euro, cat ia un politist aici dupa ultimele reduceri salariale!? Vreau sa va spun ca sunt politisti in Timis care nu-si acopera din salariu nici ratele la banca, mai trebuie sa aduca bani de acasa. Am ajuns foarte rau! La IPJ Timis nu s-au facut reduceri de personal, intrucat schema este incompleta cu aproape 15%. Ar mai trebui oameni, dar posturile sunt blocate”, a declarat comisarul sef  Doinel Malcoci, lider Sindicatul Politistilor Timis.

____________________________________________________________________________________________

Sindicatele arata cu degetul spre patronii firmelor timisorene, pentru ca ar face presiuni asupra angajatilor

Stefan Gogosanu, lider Filiala Timis a CNS „Cartel Alfa” sustine ca sindicatele intampina probleme mai ales in sistemul privat, unde astfel de miscari nu sunt privite cu ochi buni de catre patronate. „Gradul de sindicalizare in Romania este unul destul de scazut pentru Europa, de circa 35%, iar in acest procent sindicatele din sectorul bugetar reprezinta peste 70%. Angajatii de la stat, inclusiv functionarii publici, se inscriu fara nicio teama in sindicate, in timp ce muncitorii din intreprinderile private au reticente serioase cand vine vorba de a face parte dintr-o miscare sindicala. Motivele sunt diverse, insa cel mai des se invoca grija pastrarii locului de munca, pentru ca se stie ca sindicalistii nu-s vazuti cu ochi buni de patronat. Mai cu seama de patronii companiilor multinationale”, a declarat sindicalistul. “In ultimii ani am avut probleme la „Solectron”, unde exista doua sindicate, unul agreat de conducere, celalalt mult timp in postura de dizident colectiv, insa cele mai grave lucruri s-au intamplat la „Kromberg & Schubert Romania” SRL, unde sindicatul a fost efectiv decapitat prin concedierea liderilor. Am intervenit si am explicat nemtilor ce inseamna legislatie sindicala, am asigurat celor concediati asistenta juridica, iar acum lucrurile par sa fi revenit la normal”, a mai spus Gogosanu.

Oamenii de afaceri timisoreni scot profit din criza

Oamenii de afaceri timiseni au trebuit sa taie in carne vie pentru a se mentine pe linia de plutire, in aceasta perioada de turbulente economice si sociale. in timp ce in mediul privat scopul suprem este obtinerea profitului general al companiei, autoritatile publice se canalizeaza pe castigul individual, pierzand din vedere imaginea de ansamblu. Spre deosebire de sistemul bugetar, la privat lucrurile stau diferit. Acestia nu s-au limitat la a taia din salarii sau a concedia o parte din personal, ci au facut schimbari majore la capitolul cheltuieli. Chiar si dupa taierile de salariu ale bugetarilor, balanta castigurilor inclina tot catre acestia. Presedintele Organizatiei Oamenilor de Afaceri din PDL Timis, Daniel Preunca, spune ca discrepantele au ramas, chiar si in aceasta perioada austera.

“La stat ramane un loc caldut. Din pacate, Romania este singura tara din Uniunea Europeana, in care salariul mediu la stat este mai mare ca in mediul privat. Niciunde in Europa nu mai exista asa ceva. Salariul mediu la stat este de 2.400 de lei, dupa reduceri a ajuns undeva la 2.200 de lei, iar in  mediul privat este de 1700 de lei. Este total anormal. Aceasta disfunctionalitate afecteaza si economia. in Romania sunt aproxiamtiv 4 milioane de contribuabili. Dintre acestia, 2.8 sunt in mediul privat, care, practic asigura bugetul. Restul sunt bugetari. E clar ca trebuie reformat si sistemul de stat. Nu mai putem da in mediul privat. Orice taxa impunem in plus unei firme, risca sa o inchida”, a declarat Preunca.

Cheltuieli ascunse

Mediul privat a avut sisteme clare de gestionare a crizei economice. Conform lui Ovidiu Sandor, om de afaceri, CEO la ModaTim Investment si membru al Consiliului Consultativ al Primariei Timisoara, privatii au ales sa umble la bugetele de cheltuieli si mai putin sa dea afara oameni sau sa le reduca salariile, asa cum s-a gandit in sectorul de stat. La ModaTim pe zona de productie, cel putin, nu au fost dati afara oameni, reducerea de posturi fiind una naturala si nu s-au mai facut angajari. in 2010, chiar se fac angajari, circa 100 de joburi fiind disponibile. Pe partea administrativa, s-a renuntat la oameni, dar li s-au oferit alternative la sectorul de productie. Masura cea mai drastica aplicata a fost detalierea tuturor contractelor si a componentelor bugetare.

„Am ridicat semne de intrebare vizavi de toate contractele de furnizare de servicii sau de bunuri pe care le avem, am renegociat cu toti funrnizorii preturi, conditii de plata, conditii comerciale s.a.m.d. Cred ca in mediul privat nicio factura nu a scapat de aceasta verificare, pentru a vedea in ce masura un anumit serviciu este obligatoriu necesar, in ce masura pretul platit este corect. Mediul privat a trebuit sa se adapteze, au fost reduse substantial anumite bugete, inclusiv cele de training, bugetele de publicitate, toate cheltuielile care nu sunt esentiale au fost eliminate cel putin pana cand trece perioada de criza”, a declarat Sandor.

Salarii nejustificate

O alta masura gresita care a condus la dezastrul actual, este, in viziunea pedelistului Daniel Preunca, maririle salariale nejustificate. „Dand dovada de un populism ieftin, pentru a-si creste simpatia, fiecare guvern a dat mai mult decat a putut sustine economia in acel moment. Eu sunt alaturi de oamenii care ies in strada, ii inteleg. Ei nu au nicio vina ca cineva, in 2007 si 2008 le-a crescut salariile nejustificat din punct de vedere al economiei. Noi am avut curajul sa luam aceste masuri, chiar daca stiam ca vom plati un pret scump, ca vor fi miscari sindicale, ca vom pierde procente in sondaje”, a spus Preunca.

De aceeasi parere este si Ovidiu Sandor, care este de parere ca un sistem echitabil nu poate fi construit, atata timp cat bugetarii castiga mai bine decat angajatii de la privat. „E bine ca se face o curatenie in sistemul de sporuri si beneficii. Ar fi mult mai corect daca angajatul statului ar avea un salariu de incadrare mult mai corect calculat, mai aproape de salariile din mediul privat. Niciunde in mediul privat nu exista atatea sporuri, bonusuri si sume suplimenare cate exista in sistemul de stat. Ar fi fost corect sa fie aliniate salariile din domeniul de stat la cele din mediul privat, sa fie eliminate majoritatea sporurilor si sa fie pastrate doar niste bonusuri legate de performanta individuala. Cred ca in zona achizitiilor publice exista foarte mult de economisit, bani care puteau fi folositi ca sa imbunatatim situatia financiara a unor angajati din mediul public. Nu vad un efort in directia aceasta nici la nivel national, nici la nivelul autoritatilor locale sau regionale”, a concluzionat omul de afaceri.