Cultura vs Clubbing: Razboiul pentru viitorul tinerilor! Operele de arta, cartile sau spectacolele de opera nu atrag prea multi tineri!

TIMISOARA. Centru universitar cu peste 50.000 de studenti, Timisoara se pregateste sa candideze pentru titul de Capitala europeana in 2020. O comisie a fost constituita pentru a pregati un program prin care Capitala Banatului sa devina Capitala Europei. Dar pana acolo, oferta culturala a institutiilor din oras ii indeamna pe tineri mai mult spre cluburile de noapte decat spre muzee, teatru sau opera. Aleg Filarmonica sau merg sa danseze in cluburi? Prefera sa citeasca o carte sau un loc aglomerat, in care sute de decibeli trec dintr-o ureche in alta si „mangaie” timpanul?  Cultura si clubbingul lupta pentru a-i atrage pe tineri de partea lor.

La mijloc stau zeci de mii de euro. Tinerii sunt prezenti in ambele sectoare, dar prefera viata „studenteasca” – cluburile. Zeci de mii de persoane au trecut pragul discotecilor din Timisoara in 2011. De partea cealalta, directorii institutiilor culturale se bucura cand ating un numar de aproximativ 15.000 de persoane pe an (cazul Muzeului Banatului sau al Bibliotecii Judetene Timis). Din perspectiva economica, cluburile „bat” cu usurinta  institutiile statului. Totusi, tot mai multi tineri se indreapta spre cultura.

Timisoara candideaza pentru titulatura de Capitala Culturala Europeana in 2012, dar viata de noapte aduna tinerii in cluburi

Mii de tineri ies in oras in fiecare sfarsit de saptamana in cluburi si localuri. Merg in aglomeratie cu prietenii sa asculte muzica, fie ca vorbim despre manele, house sau alt gen, sa danseze si sa bea pana cad jos, ori sa socializeze cu tinere/tineri care ii fac sa se simta adulti. Muzeul de Arta, Biblioteca Judeteana Timis sau Teatrul German de Stat reprezinta numai trei din institutiile culturale ale statului care reusesc sa atraga aproximativ 15.000 de persoane pe an. Cu mult sub media de 50.000 cat aduna Clubul One Milion. Opera ajunge la 20.000 de vizitatori.

Teatrul National si-a dublat spectatorii in 2011 ajungand la peste 30.000. Filarmonica Banatul este singura care se bate deocamdata de la egal la egal cu cluburile de fite: a reusit sa atraga 40.000 de timisoreni in sala Capitol si la concertele in aer liber din oras. Trendul este crescator si promite. Directorii institutiilor de cultura spun ca de la an la an se inregistreaza o crestere a celor care aleg cultura. De partea cealalta, patronii cluburilor de noapte sunt mandri ca studentii nu se satura de dans si de bautura, semn ca viitorul suna bine. Pentru patroni.

Teatrul German de stat a venit chiar, la inceput de 2012, cu o oferta: doua bilete la pret de unul! Poate-poate numarul celor care poftesc la cultura va mai creste. Ba chiar, sub amenintarea transformarii Timisoarei in Capitala Culturala Europeana, poate-poate iubitorii de arta vor ingrosa randurile celor care se trezesc povestind despre piesele de teatru jucate in orasul de pe malurile Begai.

Cum stau institutiile de cultura

Muzeul de Arta din Timisoara. Daca in 2010 institutia a fost vizitata de peste 11.000 de persoane, in 2011, numarul celor care au trecut pragul Palatului Baroc se apropie de 15.000. Dintre acestia, numai 5.600 au platit un bilet de intrare, restul vizitand institutia gratuit, cu diferite ocazii. „Studentii nu prea vin. In schimb elevii vin in grupuri organizate. Avem un parteneriat cu Inspectoratul scolar, iar clase intregi de elevi pot veni sa-si tina orele la muzeu“, explica Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Arta. Expozitiile internationale sunt cele care ii atrag pe timisoreni.

Planul de a-i aduce pe banateni aproape de arta sta in reclamele stradale: „Pentru noi conteaza afisajul stradal foarte mult. In acest moment trebuie sa scoatem bani din buzunarul propriu ca sa platim reclama in oras, dar vrem sa obtinem de la Primaria Timisoara fonduri pentru aceste reclame pentru ca muzeul este, in primul rand, al orasului, al timisorenilor“, a precizat Marcel Tolcea.

Si Biblioteca Judeteana Timis este departe de a se apropia de aprecierea de care se bucura cluburile de fite. „In 2011 am avut 16.105 utilizatori activi, cu 500 mai mult decat in 2010. Vrem sa atragem oamenii la cultura prin evenimente de literatura experimentale, vii. Adica, spre exemplu, lansam colectia de carte culinara a BJT in cadrul unui eveniment in care retetele vor fi, efectiv, pregatite, pentru ca interactiunea cu cititorii sa fie cat mai atractiva“, ne spune Tudor Cretu.

La Opera Nationala Timisoara lucrurile se misca putin mai bine. Timisorenii merg mai des la opera decat la muzeu. 21.000 de persoane au vazut spectacolele stagiunii anului trecut, fara a-i socoti pe cei care au participat la Festivalul de Opera si Opereta din Parcul Rozelor, alte cateva mii bune de participanti. „Am oferit o plaja foarte larga de bilete la preturi care i-au permis oricui sa participe la spectacole“, specifica Florin Branzei, relatii cu presa, Opera Romana.

„Pot sa va informez ca, daca in 2010 Teatrul National Timisoara a inregistrat un numar de 14.267 de spectatori, in 2011 acest numar a crescut la 32.953 de spectatori“, ne spune Codruta Popov, secretar literar TNT. Reducerile acordate elevilor si studentilor a inviorat statisticile pe anul trecut, facand din piesele de teatru o atractie pentru tineri.

Filarmonica Banatul din Timisoara este exceptia care intareste regula. Regula este ca timisorenii aleg mai degraba cluburile de noapte, distractia si betiile crunte in defavoarea „Lacului Lebedelor“ jucat pe scena de artistii din Ucraina sau a Simfoniei 40 a lui Mozart. Aproape 20.000 de timisoreni au ascultat Mozart si Paganini in sala Capitol a Filarmonicii, iar tot atatia au aplaudat orchestra la evenimentele care au avut loc in aer liber in Timisoara.

Interesul crescut a adus tineri si batrani deopotriva la muzica simfonica, iar veniturile institutiei in 2011 au fost pe masura: aproape 150.000 de lei (peste 30.000 de euro). „Am avut foarte multe concerte in 2011, 117, de patru ori mai multe decat intr-un an obisnuit, dar publicul a fost atras de programul ales cu grija, precum si de VIP-urile pe care am reusit sa le aducem la Timisoara“, explica reteta succesului Ioan Coriolan Garboni, directorul Filarmonicii Banatul.

Ce se intampla in cluburile din Timisoara?

Cele mai renumite cluburi de fite din capitala Banatului sunt patronate de Dorin Epure, un fost militian din vremea lui Ceausescu, care, dupa Revolutie, a devenit un soi de „rege“ neincoronat al vietii de noapte locale. Este distant, nu intra in polemici inutile si spune ca pentru spatiile destinate distractiei plateste chirii lunare de aproape 15.000 de euro. In anul 2008, a fost la un pas de a ceda discoteca Park Place patronului lui Poli, Marian Iancu, pentru ca acolo sa se infiinteze un spital pentru sportivi de nivel european.

„Niciodata nu am avut nicio problema cu nimeni, imi vad linistit de treaba si am avut o colaborare foarte buna cu cei din conducerea Universitatii Politehnica, cat am functionat cu Park Place in una dintre cladirile lor. Oricum, multumim studentilor si timisorenilor care ne-au fost alaturi si ne-au ajutat sa ajungem in topul discotecilor din Romania“, spune Dorin Epure.

Anul trecut a inchiriat un spatiu in Bastion si l-a transformat intr-un Centru de pregatire a tinerilor, care, de fapt, nu este altceva decat interfata clubului de fite Zambara. „Organizam expozitii foto, am avut o actiune de colectare de fonduri pentru sinistratii din Japonia, am avut doua simpozioane, iar o agentie are cursuri de fotogenie“, a explicat Epure caracterul „cultural“ al clubului din centrul orasului.

Cluburile de manele au mare succes si printre timisoreni

Unul dintre cele mai de succes cluburi din Timisoara este One Milion Club, unde seara de seara cei mai buni manelisti vin sa-i incante pe timisoreni. Administratorul localului, Claudiu Moravet spune ca asta ii atrage pe clienti: muzica buna, artistii adevarati si preturile excelente la bautura. „Eu, ca si administrator, consider ca le ofer toate conditiile clientilor mei. Le aduc solisti de marca si cei mai multi clienti vin la Joia Banateana cand vin artisti unul si unul. Pe langa artisti oferim fel si fel de promotii, astfel ca oamenii vin in numar foarte mare“, explica Claudiu Moravet. Cei mai multi clienti care au trecut pragul clubului au fost la inaugurare, atunci cand cei care au dorit sa vina la un concert marca Nicolae Guta au stat la cozi interminabile la intrarea in club.

Tinerii care calca pragul clubului nu sunt deloc putini. Asa se face ca aproximativ o mie de tineri merg in fiecare sfarsit de saptamana sa asculte sau sa danseze pe ritmurile manelelor. In 2011 aproximativ 40.000-50.000 de persoane au fost la One Milion Club sa se distreze si sa cunoasca alta lume. Comunitatea pasionatilor de manele este foarte numeroasa, daca luam in considerare numarul celor care au mers anul trecut in acest club.

AUTORI: Miodrag Hojda, Gheorghe Ilas si Caius Seracin