Dan Negru

• Publicat de Dan Negru
• 4 noiembrie, 2010 - 10:40
• 3 Comentarii
• Acum 14 ani

Din cand in cand am tras cu ochiul pe canalele de stiri la circul politic… Dar doar din cand in cand… Plictisitor, previzibil ca un derby aranjat Steaua-Dinamo, cand galeriile se incaiera, si ei, barosani de la loja oficiala , trantesc meciul… O spun ori de cate ori am ocazia: cred ca doar monarhia ar fi avut forta sa ne curete, sa ne linisteasca…E un drum insa, pe care noi, candva, l-am pierdut… Atunci, in ’91-’92 inca se mai putea… Atunci cand Ratiu a luat 3% si toti radeau de papionul lui englezesc… De putin timp, Regele Mihai si-a serbat ziua de nastere… Cred insa ca tatal Regelui Mihai, Carol al II-lea, in pofida tuturor parerilor, ramane unul dintre cele mai fascinante personaje din istoria Romaniei… Anii lui de domnie au fost marcati, pe de-o parte de o crestere economica puternica, de o intensa dezvoltare culturala, iar pe de alta parte, e adevarat, de o destramare a vietii politice democratice. Cred insa, ca niciodata in istoria Romaniei, arta nu a cunoscut o dezvoltare mai mare. Am siguranta ca fara inclinarea sa spre protectia artei, astazi cultura noastra ar fi aratat altfel… Arghezi, Camil Petrescu, Blaga, Cezar Petrescu, Sadoveanu, i-au inchinat opere omagiale. Din pacate, azi se arata doar partea intunecata a lui Carol al II-lea, poate si pentru ca e cea mai vandabila. Partea dictatoriala, amoroasa, aventuriera…. in februarie 1866, ne-am trezit ca fiind o tara fara capatai. Bratianu se ruga de toata Europa sa ne furnizeze un print strain si Europa ne-a intors spatele. Salvarea atunci s-a numit Hohenzollern. Nemtii care au facut pentru Romania mai mult decat au facut toti presedintii romani laolalta. in decembrie 1989 ne-am trezit ca fiind o tara fara capatai. inca suntem asa...