De la groapa de gunoi ca o saorma cu de toate la ‘cel mai trasnet deponeu’ din Romania. Cate deseuri ajung acolo din cele 600 de tone de gunoi adunate intr-o zi in Timisoara

TIMISOARA. Nu mai putin de 600 de tone de gunoi se aduna in fiecare zi de catre RETIM din Timisoara. In toata Europa, oamenii gasesc solutii pentru ca in gropile de gunoi sa ajunga cat mai putin, straduindu-se sa recicleze cat mai mult.

Cum sta situatia la Timisoara si in judet a povestit Catalin Olteanu, managerul general al RETIM Ecologic Service, in  INTERVIURILE TIMISOAREI, singura emisiune interactiva LIVE pe Facebook din Timisoara, realizata de opiniatimisoarei.ro  si Orasul Timisoara din studioul HDV.

„Exista o schimbare generala la nivel de Romania din cauza ca se schimba fundamental modul in care deseurile sunt ridicate. Exista acel sistem de management integrat al deseurilor. Noi vorbim de un sistem complet nou. Putina lume stie. A inceput din 2008, cand Romania si-a asumat niste tinte de colectare selectiva, la Bruxelles, pentru ca Uniunea Europeana inseamna si niste responsabilitati. Contrar vointei noastre, Uniunea Europeana ne cere sa fim altfel si ne vrea binele„, a spus managerul general al RETIM in INTERVIURILE TIMISOAREI.

Timisul si-a facut lectiile, a inchis groapa de gunoi de la Parta si a construit cel mai modern deponeu din tara.

„Va amintiti Parta? Va amintiti mizeria aia ce era acolo, va amintiti ca era plin de gunoi, fiecare oras mai mare avea o groapa de gunoi care putea era plina de cautatori, de scormonitori din aia pe acolo, unii veneau cu tractoarele. Acum toate astea s-au terminat oficial. Exista doar deponeul de la Ghizela, care e facut dupa ultimele standarde. Mai putin partea de miros care nu este permanenta si din cand in cand avem probleme cu mirosul. Acum Consiliul Judetean propune o investitiei prin care sa anihileze si asta, ultimele urme de miros si atunci chiar vom fi cu cea mai trasnet groapa de gunoi din tara. Am fost si prin alte parti si credeti-ma ca deponeul de la Ghizela este unul dintre cele mai tari din tara. In momentul in care rezolvam si aceasta problema de filtru pe miros, atunci nici cei de afara nu au nimic mai tare decat noi„, explica managerul RETIM.

Catalin Olteanu sustine ca depinde numai de noi ca la deponeul de la Ghizela sa ajunga cat mai putin gunoi.

„Discutia vine acum in jurul acestei colectari selective. De unde s-a plecat? Pai gropile vechi erau… o saorma cu de toate. Vrem sa nu mai umplem groapa aia atat de repede cu de toate. Vrem sa evitam sa punem pe groapa aia orice tip de deseu care sa duca la crearea acelui levigat, acelui lichid mirositor si foarte acid care distruge tot, vrem sa evitam mirosurile, vrem sa evitam toate neplacerile unui deponeu. Ca sa evitam toate neplacerile unui deponeu, trebuie sa schimbam putin lucrurile. Sa colectam selectiv, sa ducem mai putin biodegradabil pe groapa sau deloc, daca se poate. Asta e diferenta fundamentala. Noul sistem de management al deseului vine cu niste cerinte, care vin de la Uniunea Europeana, care impotriva felului nostru de a fi ne vrea binele. Una e sa reziste un deponeu din asta de deseuri 7 ani, si alta e sa reziste 3 ani. In 3 ani ajunge sa fie plin si sa mai faci inca o groapa si inca o groapa, pana la urma vine gunoiul peste tine„, precizeaza Catalin Olteanu.

Colectarea selectiva a gunoiului e lectia fundamentala pe care timisorenii trebuie sa si-o insuseasca: gunoiul menajer in pubela neagra, reciclabilele curate in tomberonul galben.

„Daca am face o colectare selectiva ca la carte a gunoiului, credeti-ma ca maxim 20% din ce se arunca ar ajunge pe groapa. Daca peturile si plasticele nu ar fi contaminate ar ajunge la reciclare, dozele de aluminiu la fel, metalul la fel, lemnul, crengile si iarba ajung in compost. Daca s-ar face totul by the book, foarte putin am mai duce la deponeu. Daca am culege tot ce inseamna ADR… Bateriile sa mearga acolo unde merg bateriile, becurile la becuri, cauciucurile la cauciucuri. Cauciucurile s-ar trimite foarte frumos catre fabricile care le prelucreaza. Totul se refolosi. La ora asta, din cate stiu, italienii si nemtii merg undeva la 20-25%, sub 30% oricum arunca pe groapa. La noi e invers. La ora actuala din 600 de tone pe zi cam 20-25% intra pe sortare de reciclabile. 80-100 de tone intra pe sortare. Din sortarea aia mai scoatem ce scoatem reciclabil, iar restul merge la valorificare energetica. Adica trebuie sa ma rog de unul cu o fabrica de ciment sa-i dau bani sa-l arda. Fantastic ar fi sa-i iau sa trimit tot la reciclare si macar sa iau 3 lei pe el decat sa dau 6 lei sa arda„, mai precizeaza managerul RETIM.

Oamenii de la tara si din comunele periurbane sunt mai disciplinati decat timisorenii si colecteaza corect gunoiul din gospodarii.

„Haideti sa va spun cum e situatia la oras comparativ cu cea de la sat. Avem Timisoara si zona periurbana. La ora asta, intamplarea face ca judetul Timis si mai ales Timisoara sa fie niste pionieri in colectarea selectiva. Noi nu am asteptat ultimul tren, vine UE, vine anul 2020 si nu ne-am atins tinta. Timisoara a inceput mai devreme. Mai e partea aia de educatie si de pareto. 20% dintre cetateni fac ce trebuie, 80% mai putin. La bloc unde exista container selectiv, unii fac, unii nu fac, ce-o iesi o iesi. La casa, cand mergem in zona periurbana si la sat, oamenii sunt disciplinati. Deseul menajer e pus la deseul menajer, deseul reciclabil la deseul reciclabil. E cam greu sa valorifici gunoiul reciclabil atata timp cat el nu este curat. Aici ma intorc cu cei din mediul rural… la ei gasesti deseul reciclabil curat… Daca nu ai clatit conserva si ai pus toate zoaiele alea peste restul lucrurilor, le-ai contaminat. Nu mai poti folosi acele deseuri. Avem zona de peturi, plastice, cartoane curate care se duc la reciclat, si avem zona de pet contaminat care nu se mai poate duce la reciclat. Si atunci avem de ales. Il duc pe groapa, platesc amenda. Nu il duc pe groapa, il duc la valorificare energetica, la astia care il ard, la fabricile de ciment. Dar fabrica de ciment stie ca eu (firma de salubritate n.r.) voi fi amendat si ma taxeaza. Eu nu castig bani din deseul ala, eu platesc ca ei sa il arda. O tona de gunoi pe groapa e 55 de lei, o tona de gunoi la fabrica de ciment e 60 de lei si mai platesc si transportul, si stau la coada, si incerc sa imi pun pile ca sa mi-l ia, pentru ca in aceeasi situatia ca si mine mai sunt si altii„, dezvalui managerul RETIM.

Cat priveste rampele clandestine din Timisoara, Catalin Olteanu are mai multe explicatii.

„Una din problemele mele majore pentru Timisoara e sa rezolv curatenia din oras si sa gasesc cumva intelegere sa scapam de rampele clandestine. De ce rampe clandestine? Pentru ca multi nu au contract cu RETIM-ul sa le ia gunoiul. De ce nu au? Mergeti la autoritatile competente, la Garda de Mediu, la Politie. Eu pot sa le dau lista cu cei care nu au contract, nu au pubele si arunca unde ii taie capul. Noi adresam intotdeauna efectul: <vai, nu a venit RETIM-ul sa ne ia gunoiul>. Nu? Hai sa adresam cauza. De ce nu vine? Si toti astia care se plang si se complac niciunul nu ia atitudine. Noi nu putem sa penalizam. Exista Garda de Mediu, exista Politie Locala, exista Departamentul de Mediu al Primariei care au asta in competenta. Ei toti vin tot la RETIM. Am poze: la ora 9 dimineata am curatat rampa, iar la ora 1 era la loc„, spune managerul RETIM.

CITESTE SI: Frica de amenda, solutia pentru ca Timisoara sa fie un oras curat. ‘Oamenii nu vor mai arunca chistoacele si ambalajele pe jos, ci la cos’

Catalin Olteanu, managerul general al RETIM Ecologic Service, a fost invitatul emisiunii INTERVIURILE TIMISOAREI de joi seara, singura emisiune interactiva transmisa LIVE pe Facebook, realizata de Orasul Timisoara si opiniatimisoarei.ro.

INTERVIURILE TIMISOAREI poate fi vizionata pe pagina de Facebook Orasul Timisoara si pe site-ul opiniatimisoarei.ro in fiecare joi seara de la orele 21.30.