TIMISOARA. Mai vechi sau mai noi, istoria numelor pe care le poarta cartierele din Timisoara este strans legata de locuri, oameni sau intamplari care le-au marcat existenta in timp.
Cetate
Denumirea cartierului vine de la existenta Cetatilor pe care Timisoara le-a avut in decursul secolelor. Timisoara a avut o cetate veche, medievala, si o cetate noua moderna din care se mai vad si azi parti. Aceasta din urma, mult mai mare, s-a construit intre anii 1723-1765. Intreaga constructie a fortificatiilor a costat 20 milioane florini austrieci fiind cea mai mareata lucrare a secolului XVIII-lea, din ramasitele careia se pastreaza fragmente in zona Bastionului, la Piata 700 sau in Parcul Botanic.
Aradului
Socotit drept unul dintre cartierele mai noi ale Timisoarei, Aradului si-a primit denumirea de la soseaua care leaga Timisoara de resedinta judetului vecin, care traverseaza complexul de blocuri din nordul orasului.
Blascovici
In zona in care astazi se afla cartierul, Franz Blaskovics, directorul Bancii Ungariei de Sud, avea in proprietate un domeniu foarte mare. Se spune ca acesta avea casa in apropierea locului in care se afla astazi cladirea Incuboxx, iar gradinile se intindeau pana in Ronat. Pe la 1900, a inceput parcelarea domeniului si chiar pe locul fostelor gradini au aparut primele strazi din cartier.
Sagului
Calea Sagului a fost primul cartier muncitoresc al orasului, construit in anii ’60 pe drumul care duce spre localitatea Sag. Blocurile inalte de 10 etaje aveau, pe langa asigurarea locuintelor pentru lucratorii din fabrici, si un rol propagandistic, sugerand maretia comunismului.
Mehala
Mehala e un alt cartier vechi al Timisoarei, al carui nume vine din limba turca si inseamna mahala, suburbie. Cum stapanirea otomana s-a sfarsit acum mai bine de 300 de ani, rezulta etatea asezarii. Acolo trageau calatorii ce veneau in oras din vest, dupa ce se inchideau portile cetatii, fiind obligati sa innopteze la hanurile sau in grajdurile din zona.
Elisabetin
Dupa anul 1750, intre Piata Bisericii si Str. Cozia, la sud de Esplanada lata de aproape 1 km, pe care era interzis a se construi, deci la sud de acestea, a aparut un cartier de locuit. Cartierul se numea Maierele Vechi Valahe si era locuit in mare majoritate de romani. In jurul strazilor actuale Romulus si Odobescu s-a dezvoltat Cartierul Maierele Vechi Germane, locuit de germani, actuala zona Odobescu. Practic, s-a format prin unirea a doua cartiere mai vechi, unul roman si unul german, iar numele fost atribuit cartierului la 25 mai 1896, cu ocazia sarbatorilor de Rusalii in cinstea Elisabetei, imparateasa Austriei si regina a Ungariei, cunoscuta mai ales sub numele de „Sissi, imparateasa ratacitoare”, sotia imparatului rege Franz Joseph.
Plopi
Inainte de a deveni cartier al Timisoarei, Plopi a fost un satuc. Numele in limba germana era Kardos-Kolonie, iar in maghiara Kardos-Telep, din aceasta din urma denumire ramanad de-a lungul vremii Plopi. Inainte de primul razboi mondial, majoritatea terenurilor localitatii au fost detinute de vaduva contelui Ladislau Gyurky, nascuta Malva Klaritz. Aceasta a impartit terenurile contra cost doritorilor, numele ei figurand in cartea funciara a comunei Ghiroda pana in anii 2000.
Kuncz
Kuncz vine de numele marelui industrias Joszef Kuncz care a construit o multime de fabrici in acea zona de la periferia Timisoarei, iar in jurul lor s-au ridicat baracile muncitorilor ce aveau sa se stabileasca in preajma locurilor de munca si sa intemeieze cartierul.
Iosefin
In germana Josephstadt, in maghiara Józsefkülváros, Iosefinul este unul dintre cele mai vechi cartiere din Timisoara. Numele sau provine de la cel al imparatului Iosif al II-lea, in timpul domniei caruia a fost intemeiat. Iosefinul, numit initial Maierele Vechi, a fost proiectat de la inceput ca un sat de colonisti germani, de-o parte si de alta a Canalului Bega. Casele aveau gradini luxuriante, folosite de burghezii din Cetate drept refugii. In 1744 primeste aprobarea de infiintare, iar dupa a doua sa vizita in Banat, in 1773, imparatul Iosif al II-lea de Habsburg accepta ca acest cartier sa ii poarte numele. Pe malul Begai se construiesc mori, Fabrica de tigari, in 1846, cea mai veche din Romania de azi, fabrica de ciocolata Kandia, cea de palarii, uzina de apa industriala. Construit initial langa Cetatea Fortificata, Iosefinul era separat de zidurile grele ale cetatii si s-a dezvoltat de unul singur, cu ajutorul Canalului Bega, pe care se transporta marfa, si in jurul garii. Astazi, limita dintre cartiere nu mai exista, zidurile fiind demolate la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Fratelia
Se crede ca Fratelia ar putea fi cel mai batran cartier al Timisoarei, daca este sa ne luam dupa descoperirile facute in zona, si anume vestigii ale unor asezari omenesti datate cu peste 6000 de ani in urma. Insa, asa cum o stim astazi, Fratelia a aparut prin 1900 ca o colonie muncitoreasca, populata de lucratorii sarmani din fabrici, ce traiau precum fratii, si se presupune ca de la fratia acestora vine si numele locului.
Ciarda Rosie
La inceputurile sale, Ciarda a fost un sat maghiar care format in perioada interbelica in jurul hanului «Vörös Csárda», (tradus Hanul caramiziu) al carui nume a fost preluat, si asa a fost botezat cartierul. La sfarsitul secolului al XIX-lea, protectia calatorilor era asigurata, contra cost, de un haiduc intarziat, Sándor Rózsa, mort in inchisoare in 1878.
Torontalului
Torontal era numele unui „comitat” din Regatul Ungariei care, dupa ce a fost cucerit, eliberat si disputat de turci, sarbi, unguri si romani, s-a impartit intre ultimii 3, o mica parte intrand in judetul Timis – Torontal, unitate administrativa in Romania interbelica. Denumirea s-a perpetuat, iar astazi apartine cartierului ce se intinde spre iesirea din Timisoara catre Cenad.
Soarelui
Soarelui e printre ultimele cartiere muncitoresti construite in Timisoara, in anii ’80. Numele vine de la faptul ca era primul cartier din tara care folosea pentru incalzirea apei energia solara, prin panouri, o tehnica ultramoderna si foarte indrazneata pentru acele vremuri.
Girocului
Numele cartierului vine de la localitatea spre care se indreapta soseaua ce-l traverseaza, Giroc. Acest cartier a fost construit intre anii 1970-1985, ca o consecinta a planului de sistematizare a regimului comunist, prin care se dorea cresterea numarului de locuitori in Timisoara. In această zona blocurile sunt mai inghesuite si la o distanta minima unul de celalalt.
Fabric
Numele i-a revenit de la faptul ca mai multe fabrici s-au ridicat aici inca de la inceputurile cartierului, locuitorii asezandu-se in zona tocmai pentru a fi mai aproape de serviciu. Fabricul a fost faimos pentru manufacturile sale, bresle si mestesugari, aici infiintandu-se in 1718, prima Fabrica de Bere de pe actualul teritoriu al Romaniei. Bega avea numeroase ramificatii de mici canale navigabile care impanzeau Fabricul, erau pline de mori si poduri. Acestea au facilitat transportul marfurilor direct pe canal si au contribuit la aparitia unei industrii puternice si variate.
Freidorf
In maghiara Szabadfalu, in germana Neudorf, alternativ Freydorff sau Freidorf s-a numit asezarea de la marginea orasului in trecut. In traducere: „satul liber”, Freidorf a fost, intre anii 1732 și 1950 un sat in care nu s-au platit impozite la inceputuri, iar din a doua jumatate a secolului XX a devenit al VII-lea cartier al Timisoarei. Numele localitatii vine de la asezarea din care provin primii colonisti care au infiintat localitatea si care au sosit din regiunea Alsacia dintr-o asezare numita tot Freidorf.
Lipovei
Aflat in zona de nord a orasului, cartierul Lipovei a ajuns sa se numeasca astfel dupa artera principala ce-l strabate si care asigura legatura intre Timisoara si orasul Lipova din judetul Arad.
Braytim
Situat in partea de sud a orasului, Braytim este primul cartier rezidential construit in Timisoara dupa 1989. Constructiile private incep in 1991, iar modelul a fost preluat si raspandit in jurul orasului in anii care au urmat. Practic, terenul a fost parcelat si vandut, iar proprietarii si-au construit vile cu unul sau mai multe etaje, inainte de a exista un concept sau un plan arhitectural al intregii zone. Cum firma de constructii se numea Braytim, asa a ajuns si cartierul de case de la marginea Timisoarei sa capete aceasta denumire.
Circumvalatiunii
Numele cartierului vine de la Calea Circumvalatiunii, una dintre cele mai importante artere, care-l traverseaza si care a fost denumita la randu-i astfel pentru ca ocoleste (circum via) actualul centru vechi, fosta cetate si intariturile ei.
Olimpia – Stadion
Cartierul in a carui inima se gaseste principala arena a orasului, stadionul Dan Paltinisanu, si care e marginit de Sala Olimpia, actualmente Constantin Jude, avea sa primeasca numele format din cele doua obiective importante: stadion si Olimpia.
Plavat
Ridicat in ultimii ani ai comunismului, cartierul a primit o denumire in ton cu acele vremuri. Astfel, poarta numele dupa cel al lui Stefan Plavat, care a fost un activist comunist roman, lider al unui grup activ de rezistenta in sud-vestul Romaniei in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Ronat
Numele cartierului este de origine maghiara, intrucat majoritatea celor care au populat zona cu aproape doua secole in urma erau maghiari. Istoria acestui cartier este strans legata de CFR, majoritatea locuitorilor din Ronat fiind la un moment dat reprezentata de angajatii ceferisti si familile acestora. Asezarea se afla in vecinatatea caii ferate, au fost construite pavilioane pentru lucratori si existau mai multe puncte de lucru ale companiei de cai ferate in zona. De altfel, gara se numea Ronat si ea a dat si numele cartierului.
Complexul Studentesc
Compus in cea mai mare parte din camine studentesti, micutul cartier a primit un nume reprezentativ: Complexul Studentesc.
Modern
Dezvoltat mai ales dupa anii ’60, cartierul s-a bucurat de cladiri noi, in special blocuri mai inalte, cu arhitectura mai deosebita, de aceea a primit din start denumirea de Modern.
UMT Padurea Verde
Data fiind vecinatatea Padurii Verzi si a fabricii UMT, care avea un numar impresionant de angajati, zona a primit aceasta denumire.
Tipografilor
In apropiere de cartier a functionat de-a lungul timpului o tipografie, Intreprinderea Poligrafica Banat, iar o buna parte dintre cei peste 1000 de angajati locuiau in zona. Asa s-a ajuns ca asezarea sa capete numele de Tipografilor.
Ghiroda Noua
Extinderea in timp a orasului a determinat alipirea unei parti din comuna Ghiroda aflata pe drumul catre Lugoj, iar multimea de case devenite cartier al Timisoarei a pastrat numele localitatii invecinate.
Daca stii si tu de unde vin numele altor cartiere din Timisoara, care nu se regasesc in lista noastra, te invitam sa vii cu completari mai jos la sectiunea comentarii!
Pareri
„fragmente in zona Bastionului, la Piata 700 sau in Parcul Botanic”
si pe Calea Alexandru Ion Cuza imediat dupa „Clinicile Noi” (piata marasti)
Cartierul ,,viilor ” zona Lipovei ce a fost separat de ,,fabric ” prin construirea liniei ferate ,respectiv gara Timisoara est
Este și numele meu CRIȘAN. Care se spune Zona Crișan din Timișoara
Dragilor, multumim, dar ati uitat de Printul Turcesc !!
„Calea Sagului a fost primul cartier muncitoresc al orasului, construit in anii ’60 pe drumul care duce spre localitatea Sag. Blocurile inalte de 10 etaje aveau, pe langa asigurarea locuintelor pentru lucratorii din fabrici, si un rol propagandistic, sugerand maretia comunismului.”
in anii 60 singurele blocuri erau cele ale militarilor (alea cu 2 etaje).
Felicitarinpentru articol!
La cât mai multe de genul
Interesant
Cartierul Ghiroda nu există. Există comuna Ghiroda și cartierul Ghiroda Nouă. Cartierul Ghiroda Nouă este format din fostul cartier Crișan ( Krisan Telep) și noile case construite în urma strămutării forțate a chizdienilor. Cartierul ar fi trebuit să se numească în continuare Crișan, dar spaime naționaliste au dus la denumirea confuză de azi- Ghiroda Nouă. Confuzie care a încurcat si autorul articolului de mai sus.
Dacă articolul despre cartierele Timișoarei ar fi însoțit și de o hartă, ar fi de-a dreptul excepțional ! Mulțumesc frumos, Dan
Asa se (re)scrie istoria. In parte DA in parte DIN ISTORIA …..
Da, idea cu o harta ar fii grozava. O așteptam.
F tare !!
MEHALA a fost înainte sat, apoi a „crescut” spre Timișoara și a devenit suburbie a orașului. Cred că și Freidorf la fel.
ISHO: inima vibranta a orasului timISHOara
Buziasului ?
SUPERB ! MULTUMIM MULT ! Dupa vreo 20 de ani aveam dificultati sa stiu toate zone/strazi (CBD arterele aeroport metro 1 – la 2 am mers o vara con bita – ma busit la un semafor din fata mia dat bot ba ce plm ce … tu ai fost ? laso ca macane .. in fine 🙂 mako bath exitus si am avut un prieten la gara mica eram ca acasa intre cocalarii). Sagu si cam tot south (tram profi) era strain … pentru mine. Si oricum ma orientez greu (ceva dexlexik ?) vienn alea alea decat pe memorie (cu gps non mengusta) ceea ce nu ma impiedica sa ” cruise ” la 15/160 pi autobahn. La impresie muher (sa soacra – 170€ la szeged – dreot cs pe pod la urcare! 1.6 🙁 atunci – acum 1.3 zboara – tempora TECH) La cat mai multe despre urbe noastra ! TX uh near 200 portiunea aia misto lovrin sanicolau (nu curba – am vazut juke 4x a intrat cu 150 si eu cu un amic vectra chiar peste – aia sta ca pe sina:) 3 la pret mercedes!!