Detinutii-reclamagii „incarca” artificial activitatea instantelor. De la inceputul anului, la Tribunalul Timis au ajuns 120 de plangeri si petitii de la puscariasi

TIMISOARA. Vazuta ca o modalitate legala de a „evada” din spatele gratiilor macar pentru cateva ore, cat dureaza drumul catre Palatul de Justitie si inapoi, unii detinuti din Penitenciarul Timisoara s-au specializat in redactarea de plangeri civile sau penale, dar si in alt gen de cereri, pe care le trimit instantelor de judecata prin posta.

De la inceputul anului, la Tribunalul Timis au ajuns circa 120 de plangeri si petitii de la detinuti, care au fost dirijate catre instante, arhiva sau catre alte institutii competente sa le solutioneze.

“In cazul in care petitiile sunt gresit indreptate, acestea sunt  trimise in termen de 5 zile catre autoritatile sau institutiile publice care sunt abilitate sa rezolve problemele sesizate, iar daca aspectele invocate de petitionar necesita o cercetare mai amanuntita, atunci termenul de solutionare se poate prelungi cu 15 zile”, ne-a lamurit Lavinia Biris, expert in relatii publice la Tribunalul Timis.

“Foarte multe petitii ne vin de la detinuti, care au invatat ca in acest mod se mai plimba pe la instante sau chiar sunt transferati in penitenciarul de la Timisoara, pentru a fi mai aproape de sala de judecata. Numai in primele sase luni ale anului in curs am inregistrat aproape 50 petitii trimise din penitenciarele Timisoara, Turnu Severin, Bacau, Baia Mare, Arad si altele. in alte cereri, venite de la justitiabili, ni se cer copii dupa sentinte si deciziile instantelor de judecata, insa mai apar si nemultumiri fata de modul de solutionare a unor dosare. in conditiile in care oamenii simpli, care nu au mai avut de a face cu justitia, stiu doar de Tribunal, unele petitii sunt gresit indreptate catre noi si atunci le trimitem institutiilor care au in atributii solutionarea acestora. Paradoxal, multe persoane care apeleaza la instantele de judecata nu stiu ca au voie, la arhiva instantei, sa-si consulte dosarul si ne cer noua sa facem acest lucru. Sigur ca-i lamurim ca daca sunt parti in proces au tot dreptul sa vada dosarul cauzei”, mai spune Lavinia Biris.

“Nu putem restrictiona dreptul detinutilor la justitie!”

La Curtea de Apel Timisoara situatia cererilor, plangerilor si petitiilor este, oarecum, mai diversificata, in conditiile in care detinutii isi varsa aici “naduful” petitional pentru toate instantele din vestul tarii. De la inceputul anului, la nivelul Sectiei Penale a Curtii de Apel s-au inregistrat 39 de plangeri, toate avand ca obiect plangeri impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata.

“Dintre detinutii care au formulat astfel de plangeri mentionam pe Ion Vacaru, 4 plangeri, Iancu Tudor, 4 plangeri, Ioan Petru Gligor, 4 plangeri, Aurel tinei, 3 plangeri si Radu Oprea, 2 plangeri, toti fiind din Penitenciarul Timisoara”, ne-a declarat Denisa Corina Botoca, consilierul pe relatii publice al Curtii de Apel. De asemenea, pe rolul Sectiei I – Civila s-au inregistrat 5 actiuni, toate avand ca obiect pretentii.

Nu a fost trecut cu vederea de detinutii petitionari nici Biroul de informare si relatii cu publicul, catre care s-au indreptat 15 petitii.

“In majoritatea petitiilor adresate noua, detinutii si-au exprimat nemultumirea fata de solutiile pronuntate de catre Curtea de Apel sau instantele arondate Curtii de Apel. Au mai fost solicitari prin care se dorea chemarea in judecata a anumitor persoane, care au fost returnate cu mentiunea de a fi formulate potrivit legislatiei in vigoare”, a mai mentionat Denisa Corina Botoca.

In ceea ce priveste posibilitatea de a “limita” numarul acestor actiuni, care greveaza asupra activitatii magistratilor, vicepresedintele Curtii de Apel, judecatorul Florin Dogaru, spune ca fenomenul plangerilor, cererilor si petitiilor primite de la detinuti nu poate fi controlat sau restrictionat.

“Liberul acces la justitie, ca drept cetatenesc fundamental, este consacrat prin art. 21 din Constitutia Romaniei, art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si art. 14 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice”.