Dezlegare la dezmat total, la carnavalul de la Rio

Delir colectiv, eliberare de sub tirania inhibitiilor si dezlantuire totala. Ritmul muzicii pune stapanire pe ratiune, trup si suflet.

Sangele clocotind in vene erupe in pasi de dans si se revarsa in strada. Timiditatea se ascunde sub masti indraznete, cumpatarea este inecata in veselie, iar grijile alungate prin fantezii. Albi si afroamericani, tineri si batrani, bogati si saraci, celebri si anonimi se pornesc intr-o aventura a exceselor: de viata, culoare, muzica, dans si frumusete.

E sezonul carnavalurilor! Din Venetia pana in New Orleans si din Tenerife pana in Barranquilla, nimeni nu risca sa se plictiseasca in aceasta perioada. Este ultimul banchet inainte de lungul post al Pastelui.

Insa nimic nu se compara cu festivitatile din Rio de Janeiro. Ca si cum cicloanele din Atlantic s-ar fi transformat in carnaval, orasul se umple de tumult.

Populatia carioca se muta in ritm de samba timp de patru zile pe Sambodrom si aproape doua saptamani in fiecare colt de strada, pentru ca in cazul carnavalului, ce-i mult nu strica niciodata. Cu exceptia surplusului de costumatie.

Carnavalul a fost adus in Brazilia de colonialistii portughezi si a fost intrerupt doar in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Traditiile europene s-au contopit in acest taram de vis cu cele africane si amerindiene.

A luat nastere astfel un eveniment unic in lume, ce atrage anual 500.000 de turisti din lumea intreaga. Dincolo insa de spectacolul impresionant pus in scena de scolile de samba, carnavalul este si o competitie, un fel de “Olimpiada” a dansului si veseliei.

Paradele sunt motiv de revelatii si rivalitati deopotriva. Afrodite dornice de afirmare nu se dau in laturi sa-si arate nurii in toata splendoarea lor. Dansatoare acoperite doar cu pene si paiete stralucitoare aprind imaginatia milioanelor de privitori.

Cu cat costumele de mii de dolari sunt mai mici, cu atat mandria este mai mare. Un raport calitate-pret destul de inechitabil, ar spune parintii sau iubitii fetelor.

Frumuseti zamislite parca din spuma marii si osandite la un trai saracacios in favelele din “Orasul Zeilor” devin pentru cateva zile reginele balului. Conduc in unduiri frenetice maiestuoasele care alegorice si tulbura mintile oricarui barbat.

Muritorii de rand se dedau la placerile lumesti, crezand ca fericirea s-a nascut o data cu o pereche de sani obraznici si doua picioare lungi. In timpul carnavalului este permis orice dezmat, doar urmeaza 40 de zile de post si pocainta.

Hotarat lucru, carnavalul de la Rio nu este in criza de nimic: nici de opulenta si cu atat mai putin de femei frumoase. Cuvintele sunt insa de prisos. Tragem linie si va invitam mai degraba sa lasati sec ori sa… inghititi in sec, fiecare dupa puteri.