Dieta vikingilor este regimul alimentar al anului 2015. Te incumeti sa o tii?

Dieta nordica este in crestere de „popularitate”, multumita principiilor sale care promoveaza consumul de produse locale, eco, de sezon si ticsite cu nutrienti valorosi pentru sanatate.

Sa fie aceasta dieta, cunoscuta si sub numele de „dieta vikingilor”, regimul alimentar spre care ar trebui sa ne indreptam atentia in 2015? Redactorii revistei Vogue sustin aceasta idee.

Ideea dietei vikingilor a luat nastere in 2004, cand inovatorii chefi Rene Redzepi si Claus Meyer au organizat un simpozion la care au invitat o pleiada de sefi bucatari din regiune pentru a aborda problema consumului tot mai ridicat de alimente procesate, aditivi, cereale rafinate si carne produsa in masa.

Dorind sa produca o schimbare durabila, au venit cu ideea unui meniu alcatuit din preparate pe baza de produse din natura, ca muschi, crengute, alge si scoarta comestibila, alaturi de carne de elan si de hering, secara si urzici.

Astazi, acest regim propune consumul unei cantitati mai mari de plante si al uneia mai mici de carne, preferand totodata mai degraba produsele acvatice, de la pesti la crustacee si alge.

In plus, preferabil este si consumul de plante salbatice sau carne provenind de la animale crescute in ferme locale.

De pilda, potrivit principiilor acestei diete, mesele de seara de-a lungul unei saptamani ar trebui sa fie impartite astfel: trei cu carne, doua cu fructe de mare si doua mese vegetariene.

In rest, poti consuma cat de multe radacinoase, legume cu frunze verzi, fructe oleaginoase, fructe de padure, leguminoase si fructe de livada iti doresti, plus cereale integrale ca secara, alac, ovaz si orz.

Dieta mediteraneana vs. Dieta vikingilor

Ca si populara dieta mediteraneana, dieta nordica propune un stil de viata, nu un regim alimentar temporar.

Spre deosebire de prima, insa, dieta vikingilor elimina complet din alimentatie painea alba, pastele si mamaliga, interzicand consumul de cereale rafinate si alimente procesate.

In plus, in locul uleiului de masline, dieta vikingilor il prefera pe cel de rapita, cunoscut si sub denumirea de canola, cu un continut mai mic de grasimi saturate si mai bogat in acizi grasi Omega-3.