Doua companii din Timisoara, printre campionii fondurilor europene

Cine sunt oamenii de afaceri locali care au reusit sa profite direct de aderarea Romaniei la UE? Moneyexpress.ro a realizat un top al celor 20 de antreprenori care au obtinut cele mai mari finantari nerambursabile pentru a‑si dezvolta businessul. In top 10 se afla si omul de afaceri Ovidiu Sandor.

Afacerile finantate cu fonduri europene nerambursabile ar fi trebuit sa fie marea miza a ultimilor ani pentru Romania. Dupa o prima faza in care lucrurile s‑au miscat in pas de melc, ritmul absorbtiei de fonduri se accelereaza, iar mediul de afaceri incepe sa se bucure cu adevarat de banii oferiti de UE. Fondurile reprezinta o gura de oxigen mai ales pentru mediul privat, care sufera de lipsa acuta a finantarilor bancare.

Cine sunt oamenii de afaceri romani care fac cele mai mari afaceri cu bani europeni? Moneyexpress.ro a realizat topul companiilor care au obtinut cele mai mari finantari europene, impreuna cu o analiza a problemelor si oportunitatilor care insotesc fondurile structurale.

Sursa: moneyexpress.money.ro

Pe locul 9 in acest top se afla omul de afaceri timisorean Ovidiu Sandor, care a obtinut o finantare europeana nerambursabila de circa sase milioane de euro pentru constructia celei de‑a patra cladiri de birouri din cadrul proiectului City Business Centre, dezvoltat de firma sa, ModaTim Investment.

Investitiile lui Sandor in real estate au inceput inca din 2005, dar au fost gandite altfel decat restul de pe piata. Majoritatea proprietarilor de foste fabrici din perioada  comunista – cumparate prin metoda MEBO – au decis sa vanda loturile de sub fabrici dezvoltatorilor imobiliari. Producatorul de confectii din Timisoara a preferat sa se mute de pe terenul din centrul orasului intr‑o comuna apropiata si si‑a largit in 2005 obiectul de activitate cu imobiliare. Pe terenul lasat liber a inceput sa construiasca cinci cladiri de birouri, o investitie totala de 50 de milioane de euro. Compania a

Ovidiu Sandor

finalizat si inchiriat pana acum trei cladiri pe care le‑a construit atat cu bani proprii, cat si cu bani de la banci – Investkredit Bank (din grupul Volksbank, de la care a luat un credit de 28 de milioane de euro) si Banca Comerciala Romana (7,6 milioane de euro).

„A venit criza si o data cu ea bancile au stopat finantarile. Altfel, probabil ca fondurile europene nu ar fi reprezentat o optiune“, marturiseste Ovidiu Sandor, director general al ModaTim Investment. Fondurile nerambursabile accesate asigura 60% din costurile lucrarilor de constructie la cea de‑a patra cladire (9.500 mp inchiriabili), astfel ca pentru restul banilor Sandor ia in calcul tot varianta imprumuturilor bancare. „Acum negociem cu mai multe banci. Lucrarile incep in primavara si prin iunie 2012 ar trebui sa fie gata. in 2013 speram sa finalizam si cladirea numarul cinci“, spune Ovidiu Sandor, co-actionar al afacerii alaturi de sora lui, Animona Hutu. Anul acesta, dezvoltatorul estimeaza ca va incasa din chirii aproape trei milioane de euro. In 2011, veniturile ar urma sa ajunga la 4,5 milioane de euro, o data cu livrarea a celei de‑a treia cladiri.

Miliardele UE, incotro?

Autoritatile romane si au propus ca pana in 2015 Romania sa ajunga la un grad de absorbtie de 90% a fondurilor de aproape 20 de miliarde de euro puse la dispozitie de Uniunea Europeana. In prezent, ne aflam la un grad de absorbtie de numai 6,8%. Ce sanse sunt ca aceste previziuni hiperoptimiste sa se implineasca?

Banii europeni care ar trebui sa intre in buzunarele beneficiarilor romani din 2007 pana la 31 octombrie anul acesta sunt 1,3 miliarde de euro. Desi suma a crescut brusc cu 60% in timpul acestei veri, este infima comparativ cu cele 19,7 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeana.

O comparatie intre Romania si tarile vecine este graitoare cand vine vorba de evaluarea felului in care tara noastra a profitat de banii ce vin gratis de la UE. Potrivit unei analize a Comisiei Europene, Romania avea cel mai redus grad de absorbtie din grupul ultimelor tari care au aderat la Uniune.

Birocratia excesiva, accesul greu la cofinantari bancare si blocajul financiar din economie sunt doar cateva din problemele cu care se confrunta firmele si institutiile publice ce vor sa acceseze bani europeni. Dar lucrurile par ca incep sa se miste mai repede. In numai trei luni, din iunie pana in octombrie a.c., gradul de absorbtie aproape ca s-a dublat, de la 3,7 la 6,8%, potrivit datelor publicate recent de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).