The Economist analizeaza infrastructura din Romania: “Este o imagine jalnica!”

Majoritatea din cei 300 de kilometri de autostrada pe care ii are Romania au fost construiti in timpul comunismului si isi arata varsta. Este cu siguranta o imagine jalnica, comenteaza The Economist.

Soselele care leaga capitala Bucuresti de alte orase sunt extrem de aglomerare. Trenurile nu ating mai mult de 50-60 de kilometri pe ora, chiar si mai putin, atunci cand pe traseu se efectueaza lucrari. Iar in Delta Dunarii turistii nu au la dispozitie decat cateva croaziere, care nu exploateaza potentialul vast pe care regiunea il are.

Intr-un raport prezentat la Forumul Economic Mondial, Romania ocupa locul 134 din 139 de tari in ceea ce priveste calitatea infrastructurii.

Intr-o vreme, tara avea 3.000 de kilometri de autostrada. Cel putin pe hartie, asa cum dictase fostul presedinte comunist al tarii, Nicolae Ceusescu. Mai putin de o zecime din ceea ce fusese programat a fost construit. Tara vecina, Ungaria, care este pe jumatate cat Romania, are 1.100 kilometri de autostrada.

Jurnalistii de la The Economist vorbesc si despre ritmul lent in care avanseaza lucarile la autostrazile deja incepute. Peste 20 de kilometri din Autostrada Soarelui au fost inaugurati recent, iar ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a promis ca restul vor fi finalizati pana in iunie, anul viitor. Dar avand in vedere constrangerile bugetare la care Guvernul este supus, pentru a se incadra in tintele de deficit impuse de FMI, este putin probabil ca aceasta autostrada, dar si altele, vor fi finalizate la timp, comenteaza The Economist.

Ce este in neregula din acest punct de vedere? O economie care isi revine foarte incet si lipsa investitiilor sunt principalele cauze pentru care lucrarile avanseaza intr-un ritm atat de lent. La asta se mai adauga o combinatie toxica intre subcontractorii corupti, procesele de expropriere care dureaza foarte mult si influenta politica, explica jurnalistii britanici.

Ca exemplu este data Autostrada Transilvania, cu o lungime de 415 kilometri, care ar trebui sa lege nord-vestul regiunii de Bucuresti si de Ungaria.

Guvernul de la Bucuresti a renegociat recent contractul cu gigantul american Bechtel, care a fost angajat sa construiasca autostrada. Semnat in 2004, cand la sefia guvernului se afla Adrian Nastase, afacerea a costat deja mai mult decat se stabilise initial, si au fost construiti doar 54 de kilometri.

Cand Traian Basescu a venit la putere, spre sfarsitul anului 2004, a pus contractul in asteptare si de atunci tot renegociaza conditiile. Iar penalitatile legate de intarzierile cu exproprierea terenului s-au adaugat la cele pentru intarzierea platilor din partea guvernului.

Recent a fost negociat un nou contract cu Bechtel, care va mai construi 60 de kilometri, pana in 2013, pentru o suma de 3,8 miliarde de euro. Restul autostrazii va fi construit de alte firme, in urma organizarii de lictatii.

Ce este in neregula din acest punct de vedere? O economie care isi revine foarte incet si lipsa investitiilor sunt principalele cauze pentru care lucrarile avanseaza intr-un ritm atat de lent. La asta se mai adauga o combinatie toxica intre subcontractorii corupti, procesele de expropriere care dureaza foarte mult si influenta politica, explica jurnalistii britanici.